Acordul de mediu pentru Brașov-Făgăraș: ce urmează

Autostrada Brașov-Făgăraș a trecut peste primul prag birocratic serios.

Autostrada Brașov-Făgăraș a trecut peste primul prag birocratic serios. Acordul de mediu a fost emis, a anunțat directorul CNAIR, Cristian Pistol. Pe hârtie arată bine: 49,3 kilometri, trei noduri rutiere la Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia, plus 49 de poduri, pasaje și viaducte. Proiectul conectează municipiul Brașov cu Făgăraș, traversând o zonă în care traficul actual pe DN1 sufocă localitățile.

Dar între acordul de mediu și prima lopată de pământ mai e drum. Acordul înseamnă că proiectul respectă standardele de protecție a mediului și poate avansa spre licitație. Nu înseamnă că mâine încep lucrările. Oricine a urmărit proiecte de infrastructură din România știe că distanța dintre aprobări și șantier se măsoară adesea în ani, nu în luni.

De ce a durat și ce urmează

Procedura de evaluare a impactului de mediu nu e o formalitate. Traseul traversează zone agricole și zone populate, iar fiecare pod, pasaj sau viaduct trebuie justificat din punct de vedere tehnic și ecologic. Cele 49 de structuri — poduri, pasaje și viaducte — arată complexitatea reliefului și a intersecțiilor cu drumuri existente, căi ferate și cursuri de apă.

Nodurile de la Codlea vor fi esențiale pentru fluidizarea traficului local. Codlea e oraș industrial cu circa 25.000 de locuitori, prins între Brașov și Făgăraș pe coridorul DN1. Traficul greu trece prin oraș zilnic, iar o autostradă cu noduri funcționale ar putea descărca semnificativ centrul localității. Șercaia, la rândul ei, devine punct de acces strategic spre sud.

Acum, CNAIR trebuie să avanseze cu documentația de licitație, să rezolve situația terenurilor și să obțină finanțarea. Exproprierile sunt un capitol aparte — și unul care poate întârzia proiecte cu ani. Proprietarii de terenuri agricole din zona Codlea-Făgăraș au început deja să primească notificări, iar negocierile pot fi complicate.

Autostrada care leagă județul

Brașov-Făgăraș nu e doar o legătură tehnică. E o arteră economică care ar putea schimba dinamica județului. Făgărașul are industrie — de la Automobile Dacia la uzine textile și alimentare — dar legătura cu Brașovul și cu rețeaua de autostrăzi rămâne precară. DN1 e îngust, aglomerat, traversează localități, e periculos iarna.

O autostradă funcțională ar reduce timpul de transport între cele două municipii de la peste o oră la sub 30 de minute. Pentru firme, asta înseamnă logistică mai ieftină. Pentru localnici, acces mai rapid la spitale, universități, aeroport. Pentru turiști, o cale sigură spre Munții Făgăraș.

Rămâne să vedem dacă CNAIR reușește să mențină ritmul. Acordul de mediu e o veste bună, dar e doar un pas. Licitația, contractarea, exproprierea, mobilizarea — fiecare etapă poate deveni blocaj. Iar dacă ne uităm la istoricul autostrăzilor din România, entuziasmul trebuie temperat cu realism.