Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a prins cea mai mare finanțare din România pentru energie regenerabilă destinată unui aeroport.

Pe scurt

  • Aeroportul din Ghimbav ia 20 milioane lei pentru parc solar
  • Cea mai mare finanțare din țară pentru energie verde în aeroporturi
  • Panouri fotovoltaice și sistem de stocare pentru autoconsum

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a prins cea mai mare finanțare din România pentru energie regenerabilă destinată unui aeroport. Peste 20 de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Banii merg către un parc fotovoltaic și un sistem de stocare a energiei, ambele pentru autoconsum.

Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a confirmat vestea. E o investiție care pune aeroportul nostru pe o hartă interesantă: cea a infrastructurii moderne, care nu mai depinde exclusiv de rețeaua clasică de energie. În contextul în care factura la curent devine un capitol consistent în bugetul oricărei instituții mari, soluția vine firesc.

De ce un aeroport are nevoie de atâta energie

Un aeroport nu e doar pistă și terminal. E iluminat non-stop, climatizare, sisteme de securitate, radare, turnuri de control, încălzire pentru zonele de așteptare, monitoare, benzi rulante pentru bagaje. Lista consumatorilor de energie e lungă. Aeroportul din Ghimbav, deși relativ tânăr în peisajul aviatic românesc, funcționează deja la parametri europeni, iar consumul de energie reflectă asta.

Parcul fotovoltaic și sistemul de stocare ar trebui să reducă dependența de rețeaua publică. Energia produsă ziua se stochează, se folosește când e nevoie. Ideal pentru un obiectiv care nu își permite întreruperi sau fluctuații. Și, mă rog, știm cu toții cum arată stabilitatea rețelei electrice în România când vine vara cu aerele condiționate sau iarna cu minus 15 grade.

Fonduri europene, dar nu din PNRR

Fondul pentru Modernizare e unul dintre instrumentele mai puțin mediatizate, dar extrem de eficiente. Nu e PNRR, nu e POR, e un mecanism dedicat țărilor cu economii dependente de energie clasică, pentru tranziția verde. România se califică fără probleme. Ministerul Transporturilor a deschis apelul specific pentru aeroporturi, iar Brașovul a aplicat și a câștigat.

Că a luat cea mai mare sumă din țară spune ceva despre calitatea proiectului depus. Nu e doar o aplicație de formă, e un plan solid, cu studii de fezabilitate, cu calculări precise ale consumului și producției estimate. Altfel nu treci de evaluare.

Implementarea urmează să înceapă în 2026. Licitații, constructori, montaj, punere în funcțiune. Vor trece câteva luni bune până vedem panourile funcționale. Dar dacă totul merge conform planului, până la finalul anului ar trebui să avem un aeroport care produce energie curată pentru propriile nevezi.

De ce contează pentru Brașov

Aeroportul din Ghimbav e unul dintre proiectele pe care Brașovul și-l dorește de decenii. A devenit realitate, a început să zboare, acum trebuie să funcționeze eficient și sustenabil. Orice investiție în infrastructură aeroportuară se vede în economie locală: companii care aleg să vină aici pentru că au acces rapid la transportul aerian, turiști care ajung mai ușor, diaspora care revine mai des acasă.

Investiția în energie verde nu e doar o chestiune ecologică. E și una economică. Cu cât aeroportul consumă mai puțin din rețea, cu atât costurile operaționale scad. Iar costurile mai mici înseamnă taxe mai competitive pentru companiile aeriene, ceea ce poate atrage mai multe rute. Un cerc virtuos, dacă vreți.

În plus, Brașovul își construiește o imagine: oraș modern, sustenabil, gânditor pe termen lung. Nu mai suntem doar destinație turistică și centru industrial. Devenim un hub care investește în viitor, în soluții inteligente. Și asta contează când te compari cu Cluj, Sibiu sau Timișoara.

Întrebări frecvente

Cât de mare va fi parcul fotovoltaic?
Detaliile tehnice precise nu au fost încă comunicate public, dar finanțarea de peste 20 de milioane de lei sugerează o capacitate semnificativă, suficientă pentru a acoperi o parte importantă din consumul actual al aeroportului. Dimensiunea exactă va fi cunoscută după finalizarea proiectului tehnic.

Când va fi gata instalația?
Implementarea începe în 2026. Lucrările de construcție și montaj pot dura între 6 și 12 luni, în funcție de complexitate și vreme. Dacă totul merge conform graficului, parcul ar putea fi funcțional până la finalul anului 2026.

Ce se întâmplă cu energia în plus?
Sistemul este proiectat pentru autoconsum, deci prioritatea e acoperirea nevoilor aeroportului. Energia stocată în baterii se folosește când producția solară e redusă sau nulă, precum noaptea sau în zile înnorate. Eventualul surplus ar putea fi vândut în rețea, dar asta depinde de configurația finală a sistemului.