Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a ieșit pe primul loc la capitolul finanțare în cadrul apelului dedicat producției de energie verde pentru aerodromuri.

Pe scurt

  • Aeroportul Brașov-Ghimbav primește cea mai mare finanțare din țară pentru parc fotovoltaic
  • 21,1 milioane lei pentru energie verde și baterie de stocare
  • Investiția reduce costurile și consolidează independența energetică a aeroportului

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a ieșit pe primul loc la capitolul finanțare în cadrul apelului dedicat producției de energie verde pentru aerodromuri. Din opt cereri depuse la Fondul pentru modernizare, administrat de Ministerul Transporturilor, aeroportul brașovean a obținut cea mai mare sumă: 21.138.433 lei. Pe locurile doi și trei s-au clasat Maramureș (peste 15 milioane) și Sibiu (peste 9 milioane).

Banii vor merge către un proiect simplu la prima vedere, dar esențial pe termen lung: un parc fotovoltaic și o baterie de stocare pentru autoconsum. Practic, aeroportul își va produce propriul curent electric, reducând dependența de rețeaua națională și de facturile care pot exploda în funcție de conjunctură.

De ce contează energia verde pentru un aeroport

Un aeroport consumă cantități impresionante de energie. De la iluminatul pistelor și terminalelor, la climatizare, până la sistemele de securitate și comunicații, totul funcționează non-stop. În contextul în care prețurile la energie au oscilat violent în ultimii ani, un parc fotovoltaic nu mai e doar o fițuică eco-friendly, ci o necesitate economică.

Daniel Ștefan Micu, directorul general al aeroportului, vorbește despre "viziune pe termen lung" și "aeroport modern și sustenabil". Dincolo de formulările protocolare, omul are dreptate: investiția asta înseamnă stabilitate bugetară. Costurile cu energia devin previzibile, nu mai depind de ce se întâmplă la bursă sau de relațiile internaționale cu furnizorii de gaze.

Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, pune accent pe capacitatea instituției de a accesa fonduri europene. Și aici nu e vorba de bani puțini – peste 79 de milioane lei au fost solicitate în total pentru toate cele opt aeroporturi care au aplicat. Faptul că Brașovul a luat cea mai mare felie din tort arată că proiectul a fost bine pregătit și bine fundamentat tehnic.

Cum funcționează practic sistemul

Parcul fotovoltaic va produce energie în timpul zilei, când soarele e activ. O parte din această energie va fi consumată imediat de aeroport, restul va fi stocat în baterii pentru noapte sau pentru perioadele cu cerere mare. Sistemul de stocare e esențial – altfel, toată energia produsă când nu e nevoie de ea s-ar pierde sau s-ar vinde înapoi în rețea la prețuri mici.

Investiția face parte dintr-o strategie europeană mai largă de descarbonizare a transporturilor. Aeroporturile sunt mari consumatori de energie, iar trecerea lor la surse regenerabile contribuie semnificativ la obiectivele climatice asumate de România.

De ce contează pentru Brașov

Pentru județul nostru, această finanțare înseamnă mai mult decât niște panouri solare pe acoperișuri. Aeroportul Brașov-Ghimbav e una dintre investițiile-cheie pentru dezvoltarea economică regională. Un aeroport competitiv, cu costuri operaționale reduse, poate atrage mai mulți operatori, mai multe rute și implicit mai mulți turiști și investitori în zona Brașovului.

Reducerea costurilor cu energia se traduce direct în capacitatea aeroportului de a negocia tarife mai bune cu companiile aeriene. Iar într-o piață competitivă, unde fiecare euro contează, asta poate face diferența între a pierde o rută către Cluj sau Sibiu și a o câștiga. Pe de altă parte, componenta de sustenabilitate devine din ce în ce mai importantă – companiile aeriene europene au propriile lor obiective verzi și preferă să opereze pe aeroporturi care le susțin.

Nu în ultimul rând, investiția consolidează imaginea Brașovului ca oraș care ia în serios tranziția energetică. Într-o vreme când toată lumea vorbește despre energie verde, aeroportul trece de la vorbe la fapte cu un proiect concret, finanțat și cu termen de implementare clar.

Întrebări frecvente

Când va fi gata parcul fotovoltaic?
Detaliile de calendar nu au fost comunicate oficial încă, dar de obicei astfel de proiecte finanțate prin Fondul pentru modernizare au termene de implementare de 2-3 ani. Estimăm că sistemul ar putea fi operațional până în 2028.

Aeroportul va produce toată energia de care are nevoie?
Nu neapărat 100%, dar o parte semnificativă din consum va fi acoperită din producție proprie. Scopul principal e reducerea dependenței de rețea și a costurilor, nu neapărat autonomia completă energetică.

Ce înseamnă Fondul pentru modernizare?
E un mecanism financiar european dedicat statelor membre cu venituri mai mici, menit să sprijine tranziția către energie curată. România primește fonduri pentru proiecte de modernizare energetică în diverse sectoare, inclusiv transport.