Vineri după-masă, când soarele bate pieziș peste grădinile din spatele caselor vechi de pe Constantin Lacea, nimeni nu bănuiește că aici ar putea crește un imobil cu 21 de apartamente și aparthotel.
Vineri după-masă, când soarele bate pieziș peste grădinile din spatele caselor vechi de pe Constantin Lacea, nimeni nu bănuiește că aici ar putea crește un imobil cu 21 de apartamente și aparthotel. Doar că, joi dimineață, la ora 9:00, consilierii locali vor decide exact asta: dacă înainte de Case Lucian Blaga — monument istoric, mă rog — se poate ridica o clădire cu 2 subsol, parter, 2 etaje și mansardă.
E vorba de punctul 52 de pe ordinea de zi, undeva între acorduri de colaborare pentru cursele de biciclete și reglementări de proprietate. PUD Lacea nr. 10, propus de firma Beatus Investment Partners, e un exemplu clasic de presiune imobiliară în zonă protejată. Și cazul nu e simplu.
De ce contează unde crește o clădire în Șchei
Strada Constantin Lacea e în zona protejată Șchei, care teoretic ar trebui să aibă reguli clare pentru orice construcție nouă. Practic, însă, Șcheii nu i s-a făcut niciodată un PUZ de protecție dedicat. Nici în PUG nu există o zonă de protecție stabilită pentru Casa Lucian Blaga, deși vorbim de un monument istoric cu cod LMI. Rezultatul? Se aplică legea 422/2001, care spune simplu: dacă nu ai reglementare specifică, consideră o rază de 100 de metri în jur.
Imobilul propus intră în această rază. Mai mult, documentația PUD cere regim de înălțime 2S+P+2E+M, adică substanțial mai înalt decât P+2E, care e limita actuală din reglementări. Arhitectul-șef a emis aviz favorabil în iunie 2026, pe baza unei hotărâri CTATU din decembrie anul trecut. Dar avizul tehnic nu rezolvă întrebarea de fond: vrem să transformăm grădinile din spatele caselor istorice în șantiere pentru aparthoteluri?
Un oraș care crește pe verticală
Brașovul face asta de câțiva ani: preia terenuri rămase — o grădină, un spațiu între blocuri, o parcelă uitată — și le umple cu apartamente. Logica e simplă: oamenii au nevoie de case, terenul e scump, deci construim în înălțime. Problema apare când această logică întâlnește zonele protejate. Șcheii nu i-a trecut încă prin cap că ar putea arăta ca Tractorul sau Astra, dar dacă PUD-urile se votează unul după altul fără o viziune de ansamblu, în câțiva ani s-ar putea să nu mai recunoaștem cartierul.
Nu vorbesc din nostalgie romantică. Vorbesc dintr-o perspectivă pragmatică: zonele protejate sunt protejate pentru că oferă ceva ce nu poate fi refăcut odată pierdut — caracter, scară umană, continuitate istorică. Un aparthotel cu 21 de unități poate fi construit oriunde în oraș. Grădina din spatele unei case vechi din Șchei există o singură dată.
Ce ar trebui întrebat joi dimineață
Consilierii locali care vor vota joi ar trebui să pună câteva întrebări simple. Prima: de ce avizul arhitectului-șef acceptă un regim de înălțime care depășește reglementările în vigoare? A doua: cum se justifică construcția în raza de protecție a unui monument istoric fără un studiu de impact asupra caracterului zonei? A treia: de ce Șcheii încă nu are un PUZ de protecție, deși toată lumea recunoaște că e o zonă sensibilă?
Nu zic că răspunsurile nu există. Poate că există argumente solide pentru fiecare întrebare. Dar dacă nu sunt puse pe masă în ședință, hotărârea va fi luată pe pilot automat: aviz pozitiv egal vot favorabil. Și atunci, peste câțiva ani, ne vom întreba cum de s-a ajuns aici.
De ce contează pentru Brașov
Cazul PUD Lacea e un test pentru felul în care Brașovul gestionează relația dintre presiunea imobiliară și protecția patrimoniului. Orașul crește — nimeni nu poate opri asta și nici nu ar fi înțelept să încerce. Dar creșterea poate fi gestionată inteligent sau poate fi lăsată la voia cererii de apartamente și a profitului pe metru pătrat. Șcheii, ca și Centrul Vechi sau zona Blumenau, e un cartier cu ADN specific. Dacă îl lăsăm să se transforme în clone ale cartierelor noi, Brașovul pierde exact ceea ce îl face atractiv.
Și nu e vorba doar de estetică. Zonele protejate influențează direct turismul, care e o industrie serioasă aici. Oamenii vin la Brașov pentru centrul medieval, pentru Șchei, pentru Strada Sforii și case cu poveste. Dacă în spatele fiecărei case istorice construim aparthoteluri cu 21 de unități, turismul va continua — dar va fi altfel de turism. Mai puțin interesat de autenticitate, mai mult interesat de cazare ieftină și acces rapid. Brașovul poate alege ce fel de oraș vrea să fie în 2030. Joi dimineață, la punctul 52, se ia o decizie mică care contribuie la răspunsul mare.
Întrebări frecvente
Ce se votează exact joi, 26 iunie 2026?
Se votează aprobarea documentației de urbanism PUD pentru construirea unui imobil colectiv și aparthotel cu 21 de apartamente pe strada Constantin Lacea nr. 10, în zona Șchei. Documentația propune regim de înălțime 2S+P+2E+M, mai mare decât limita actuală.
De ce e problematic că zona e protejată?
Strada Constantin Lacea e în zona protejată Șchei și în raza de 100 de metri a Casei Lucian Blaga, monument istoric. Legea 422/2001 spune că în lipsa unui PUZ dedicat, orice construcție în această rază trebuie evaluată cu atenție pentru a nu afecta caracterul istoric. Problema e că Șcheii nu i s-a făcut încă un astfel de PUZ.
Ce se poate face dacă ești împotriva proiectului?
Cetățenii pot participa la ședința publică a Consiliului Local din 26 iunie 2026, ora 9:00, sau pot contacta consilierii locali înainte de vot. Ședința e publică, iar ordinea de zi e disponibilă pe site-ul primăriei.
