Stai ață, că-i ceva ciudat în chestia asta.

Pe scurt

  • Europa propune ciclismul ca soluție urgentă la criza energetică și prețurile combustibililor
  • Un km cu bicicleta consumă 27 de ori mai puțină energie decât cu mașina
  • Brașov ar putea economisi milioane dacă ar implementa măsuri de promovare a mersului pe bicicletă

Stăteam zilele trecute la o cafea lângă Piața Sfatului și mă gândeam la facturile alea la gaz, la prețurile la benzină care te-n rup. Și apoi citesc un manifest european care spune, calm-calm, că salvarea e cu pedalele. Nu glumă. Federația Europeană a Cicliștilor și alți supraviețuitori ai unei lumi mai raționale au ieșit cu o propunere care nu e doar idealism de hippie, ci calcul gol, gol de bani și wați.

Vulnerabilitatea pe care nu o vezi din mașină

Hai că-i clar ce se-ntâmplă în Europa, și în România nu e altfel. Sistemul nostru de transport depinde nemulțumit de petrolul importat. Asta înseamnă că dacă se întâmplă ceva afară—tensiuni geopolitice, perturbări la aprovizionare—noi rămânem cu degetul în gură și cu mașinile în garaj pentru că nu avem cu ce să le hrănesc. Pe vremea asta, guvernele fac ce fac mereu: taie taxele pe combustibili, strânge bani din alt loc, și toată lumea stă liniștit o vreme. Măsuri paliative. Plasturi pe rană deschisă.

Dar iată ce nu zic politicienii în conferință de presă: o călătorie zilnică de 10 kilometri cu mașina poate economisi unei familii 500 de euro pe an, dacă ar face-o cu bicicleta. Cinci sute de euro. La Brașov, în orașul ăsta plin de colinele care par imposibile, dar care-n realitate îți iau 15 minute și-o cafea energizantă. Oamenii de aici știu bine ce-nseamnă: cartierul Șcheii până la centru, Tractorul până la mall-ul ăla nou, Astra până la Piața Sfatului. Distanțe care-n mașină în ora de vârf îți iau 20 de minute și un litru de combustibil. Cu bicicleta, poate 25 de minute, și ceva poluare mai puțin.

Matematica care sună weird, dar nu e

Am citit calculele și m-am oprit. O călătorie pe bicicletă consumă de până la 27 de ori mai puțină energie decât una cu mașina. Nu vreau să mă-ntinzesc prea mult în fizică, dar asta-nseamnă că o bicicletă de 20 de kilograme și un om de 80 de kilograme consumă în mișcare cât o mașină de 1.500 de kilograme care-ți mănâncă o jumătate de litru pe cinci kilometri. Nenorocit de ineficient, nu-i așa?

Europenii zic că zilnic se fac vreo 100 de milioane de călătorii scurte cu mașina în orașe—majoritatea sub 10 kilometri. Sub 10 kilometri! Asta-i bicicletă, asta-i distanță de om cu cap. Potențialul de schimbare e imens, și pentru că vorbim de orase mici, dense, ca Brașov, efectul ar fi și mai mare.

Zece măsuri care-și au sensul

Manifestul european propune cinci acțiuni imediate și cinci reforme structurale. Pe scurt: mai înguste drumurile pentru mașini, mai largi pentru biciclete; mai ieftin leasingul de biciclete; zone fără mașini în orașe; limite de viteză de 30 km/h în mediul urban; și pe termen lung, rețele ciclabile decente, programe în școli, 10% din bugetul de transport pentru mobilitate activă.

Ce să zic—sunt măsuri care în orașe europene deja funcționează. Brașovul nu-i Amsterdam, da, dar nici nu-i Sibiu cu privegheal de mașini neoliberale. Avem dealuri, avem vreme raie jumătate din an, da. Avem și oameni care-și duc copiii în spate pe bicicletă prin Poiana Brașov. Avem și o comunitate de cicliști care-n weekend fac marșuri de 50 de kilometri în echipament negru și cascoșii de moto.

De ce contează pentru Brașov

OK, gândește-te: dacă Primăria Brașov ar implementa măsuri concrete—piste de biciclete pe cartierele principale, stimulente pentru cumpărarea de biciclete electrice, zile fără mașini în centrul istoric—ce s-ar-ntâmpla? Pe de o parte, oamenii ar economisi bani. Fără glumă. O familie care pleacă cu mașina în centru o dată pe zi cheltuie vreo 10-15 lei pe benzină, taxă de parcare, și uzură. Zi de zi. Asta-i 300-450 de lei pe lună, 3.600-5.400 de lei pe an. Înmulțit cu... hai, 30 la sută din locuitori care ar putea face asta.

Pe de altă parte, reducerea traficului ar fi o veste bună pentru toți. Străzile din centru—Republicii, Obor, Honterusului—ar respira. Poluarea ar scădea, oamenii nu ar mai sta în cozi în ore de vârf și-și varsă nervii în glas. Copiii de la liceele electorale nu ar mai ajunge la școală cu migrena din cauza gazelor de eșapament. Și da, știu ce zici:

Notă de transparență: Această știre a fost agregată automat de KronPapir din sursa indicată mai sus. Citește versiunea originală →

Articole Conexe