Dacă ai crezut că numărul pensionarilor crește implacabil, datele Institutului Național de Statistică spun altceva.

Pe scurt

  • 7000 de pensionari mai puțin în România în trimestrul I 2026
  • Brașov pe locul 3 la pensia medie: 3330 lei lunar
  • Pensia medie a femeilor reprezintă 62,9% din cea a bărbaților

Dacă ai crezut că numărul pensionarilor crește implacabil, datele Institutului Național de Statistică spun altceva. În primul trimestru din 2026, România a avut cu 7000 de pensionari mai puțin decât la sfârșitul lui 2025. Da, ai citit bine: mai puțin. Mortalitatea îi depășește pe cei care intră proaspăt la pensie, iar pensia medie a scăzut ușor, cu 0,8%, ajungând la 2934 lei.

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane de persoane în trimestrul I 2026, adică aproape o mie mai puțin față de trimestrul anterior. Majoritatea covârșitoare — 93% — fac parte din sistemul de asigurări sociale de stat, iar 80,7% din aceștia sunt pensionari pentru limită de vârstă. Pensiile de urmaș reprezintă 9,6%, iar cele de invaliditate 8,1%. Pensiile anticipate și anticipate parțial? Doar 1,6%, semn că sistemul nu mai e atât de generos cu ieșirile timpurii.

Brașovul, în top 3 la pensii

În timp ce pensia medie brută de asigurări sociale la nivel național se situează la 2820 lei, județul Brașov se clasează pe locul trei cu o medie de 3330 lei, depășit doar de București (3575 lei) și Hunedoara (3502 lei). E o diferență mare față de județele de la coada clasamentului: Botoșani (2232 lei), Vrancea (2273 lei) și Giurgiu (2284 lei). Ecartul dintre extreme e de 1343 lei — aproape o pensie întreagă pentru unii.

Ce explică poziția bună a Brașovului? Istoria industrială. Oamenii care se pensionează acum au lucrat în fabrici precum Steagul Roșu sau Tractorul, au avut salarii mai mari și stagii complete de cotizare. Sunt diferențe care contează astăzi, când pensionarii din fostele centre industriale stau mai bine decât cei din județele cu economie preponderent agricolă.

Femei vs bărbați: decalajul persistent

Chiar dacă femeile sunt majoritare printre pensionari — 2,178 milioane față de 1,791 milioane bărbați la categoria limită de vârstă — pensia lor medie este semnificativ mai mică. În cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia femeilor reprezintă doar 62,9% din cea a bărbaților. La stagiu incomplet de cotizare, discrepanța e și mai mare: 56%.

Explicația e lejeră de ghicit: salariile mai mici de-a lungul vieții, întreruperile de carieră pentru creșterea copiilor, munca la negru în servicii unde femeile sunt majoritare. Sistemul de pensii reflectă inegalitățile dintr-o viață întreagă de muncă.

Raportul pensionari-salariați: 8 la 10

La nivel național, raportul dintre pensionarii de asigurări sociale de stat și salariați e de 8 la 10. Adică aproape un pensionar pentru fiecare salariat, mă rog. Dar variațiile sunt dramatice: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 pensionari la 10 salariați în Teleorman și 14 la 10 în Vaslui. Asta îți arată clar harta demografică și economică a României: tinerii pleacă din anumite județe, rămân doar bătrânii.

Mai mult, 886.900 de persoane — aproape un milion — beneficiază de indemnizația socială conform OUG 6/2009, adică au pensii atât de mici încât statul le completează până la minimul de subzistență. Dintre aceștia, 842.900 sunt din sistemul de asigurări sociale de stat, reprezentând 18,4% din totalul pensionarilor. Iar la pensionarii agricultori, procentul urcă la 35,5%. În traducere: mulți pensionari supraviețuiesc cu pensii de mizerie.

De ce contează pentru Brașov

Pentru Brașov, pensia medie de 3330 lei înseamnă un putere de cumpărare peste media națională, dar nu e suficient să te bați pe piept. Într-un oraș în care chiria pentru un apartament cu două camere pornește de la 350-400 euro, iar utilitățile cresc constant, pensia medie îți asigură strict necesarul. Dacă ai nevoie de medicamente, tratamente sau ajutor plătit în casă, bugetul se topește repede.

Totuși, pensionarii brașoveni sunt consumatori importanți pentru economia locală. Ei susțin piețele agroalimentare, magazinele de cartier, farmaciile și cabinetele medicale. Sunt clienți fideli ai transportului public și principalii spectatori ai evenimentelor culturale gratuite sau cu tarif redus. Scăderea numărului lor — chiar dacă la nivel național — și stagnarea puterii de cumpărare se vor simți în commerce-ul local.

Pe termen lung, raportul pensionari-salariați va pune presiune pe bugetul local, mai ales că bătrânii au nevoie de servicii sociale, medicale și de asistență. Brașovul, ca și restul țării, va trebui să găsească soluții pentru o populație îmbătrânită, cu venituri modeste și nevoi în creștere.

Întrebări frecvente

De ce a scăzut numărul de pensionari în primul trimestru din 2026?
Scăderea cu 7000 de pensionari se datorează în principal mortalității, care a depășit numărul celor care au ieșit la pensie în această perioadă. E un fenomen demographic legat de îmbătrânirea populației și de creșterea vârstei de pensionare.

De ce Brașovul are pensii mai mari decât alte județe?
Județul Brașov are o istorie industrială puternică, cu fabrici mari unde oamenii au avut salarii consistente și stagii complete de cotizare. Pensiile reflectă veniturile din perioadă activă, iar muncitorii din industriile brașovene au contribuit mai mult la sistem decât cei din zone preponderent agricole.

Câte persoane primesc indemnizația socială la pensie?
Aproape 887.000 de pensionari beneficiază de indemnizația socială conform OUG 6/2009, echivalentul a 18,4% din pensionarii sistemului de asigurări sociale de stat. La pensionarii agricultori, ponderea urcă la 35,5%, ceea ce arată că mulți supraviețuiesc cu pensii sub minimul de subzistență.