Brașovul pregătește miliarde de euro pentru 2028-2034

Într-o sală prea mică pentru ambițiile orașului, Brașovul și-a anunțat următoarele cinci ani de dezvoltare. Nu e o promisiune electorală obișnuită — e o strategie de acces la sute de milioane de euro din Uniunea Europeană. Și diferența dintre a avea o strategie și a nu avea una e, pur și simplu, absența unor drumuri bune, a unor școli decente și a unui viitor pentru tineri care vor să rămână acasă.

Această săptămână, Municipalitatea Brașov, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Consiliul Județean și zeci de parteneri au pus într-un room același tabel o foaie albă și o responsabilitate care nu se poate refuza: să scrie Planul de Dezvoltare Regională pentru perioada 2028-2034. Nu e o formă, e o necesitate. Iar cine nu știe cum funcționează banii europeni la nivel local, uite: fără o strategie clară și acceptată de toți factorii de decizie, banii nici nu se cere, nici nu se iau.

De ce acum și nu mai târziu?

Răspunsul e simplu: sistemul de finanțare europeană funcționează cu ani de anticipație. Perioada 2028-2034 e deja pe ușă, iar documentul strategic trebuie gata în 2026 pentru a putea justifica și accesa fonduri în perioada următoare. Brașovul are deja proiecte în implementare din fonduri europene anterioare — sute de milioane de lei puse deja la lucru pe domenii care contează: mobilitate, educație, sănătate.

Ce se schimbă acum e că se întâmplă într-un context mai larg. Nu doar Brașovul se gândește la viitorul său. Se gândește și județul, și regiunea întreagă. Și chiar mai bine — pentru că dacă Brașov zice că vrea drum către Săcele, Covasna zice că vrea acces la Sfântu Gheorghe, și Sibiu vrea să reconecteze drumurile regionale, atunci toată zona are o șansă mai mare la finanțare. Asta e logica unui plan regional care funcționează.

Ce înseamnă asta în limbaj de om obișnuit

Primarul George Scripcaru a spus-o mai bine decât ar putea-o spune orice consultant: infrastructură. Un cuvânt gol pentru unii, dar plin de sens pentru oricine a stat la o coadă lungă la o clinică, a condus pe o potecă în loc de drum sau a vânat o sală de clasă care nu-i prea plină.

Infrastructura înseamnă drumuri, înseamnă scări și coridoare în spitale, înseamnă clase cu cinci calculatoare pentru treizeci de elevi. Dar Scripcaru a zis mai mult decât atât: infrastructura e și resursa umană. E antrenarea oamenilor pentru locuri de muncă care nu existau acum cinci ani. E reconversia profesională. E munca pe care o vor face brașovenii mâine, dacă vor rămâne în Brașov.

Asta diferențiază un plan serios de o promisiune pe care o uiți până ajungi la mașină. Doar că promisiunea nu ține drumurile în picioare.

Cine e la masă și de ce contează

La întâlnirea de constituire a Comitetului Regional au venit prefectul Cătălin Văsii, președintele Consiliului Județean Adrian Veștea, și — ceea ce e important — peste 50 de reprezentanți din administrație, mediul de afaceri, universități și organizații civile. Nu din tot județul — din toată regiunea Centru, care include și alte județe.

De ce e asta important? Pentru că un plan regional nu e un document pe care îl scrie o persoană într-un birou, pe care apoi o alte persoane îl semnează și gata. E o negociere, uneori dificilă, despre ce prioritate e mai mare: apă și canalizare în Codlea, sau o autostradă cu acces la Brașov, sau o fabrică de procesare în Făgăraș? Cui îi merge mai bine dacă banii merg spre turism în Zărnești și Râșnov, sau spre industrie în Ghimbav?

Răspunsurile nu sunt ușoare, iar documente bune nu se scriu la grabă. Se scriu în dezbateri, în mijlocul unor oameni care știu ce se-ntâmplă în terenul lor. Și care au numeric pe masă — pentru că asta contează: datele și deciziile trebuie susținute de numere.

Simion Crețu, directorul ADR Centru, a clarificat că Comitetul Regional de Planificare e organul tehnic care lucră la plan, în timp ce Consiliul pentru Dezvoltare Regională e cel care decideți final, cu putere de decizie deliberativă. Asta înseamnă că există control, responsabilitate și un drum formal pe care documentul trebuie să-l urmeze înainte de a deveni activ.

Banii care deja curg și cei care vin

Brașovul nu începe din zero. Orașul și județul sunt deja în implementarea unor proiecte cu sute de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile. E drept, mereu există neplăceri la livrare — întârzieri, schimbări de parametri, realități care nu se încadrează în teorie. Dar baza e pus: drumuri mai bune, școlilor noi, sisteme de apă care funcționează mai bine.

Acum, pentru perioada următoare, joaca e mai mare. E vorba de o viziune coerentă la nivelul unei întregi regiuni economice și geografice, a șase județe care au o logică comună de dezvoltare. Asta înseamnă că, dacă Brașov zice că vrea să fie hub pentru educație și industrie, iar județele din jur acceptă asta și și-și adapteaza planurile, atunci banii europeni care vin vor merge spre lucruri care se vor conecta între ele, nu spre proiecte disparate care nu-și ajută reciproc.