Când profesoara Doina Cornea a auzit Radio Europa Liberă relatând despre muncitorii brașoveni care înfruntaseră regimul în noiembrie 1987, a făcut ceea ce puțini români îndrăzneau: a scris o...

Pe scurt

  • Prelegere despre solidaritatea Doinei Cornea cu revolta de la Brașov din 1987
  • Vernisaj cu portrete și jurnale ale disidentei, deschis până pe 7 iunie
  • Eveniment la Centrul Apollonia cu participarea supraviețuitorilor revoltei

Când profesoara Doina Cornea a auzit Radio Europa Liberă relatând despre muncitorii brașoveni care înfruntaseră regimul în noiembrie 1987, a făcut ceea ce puțini români îndrăzneau: a scris o scrisoare deschisă de susținere. Pentru asta a plătit cu arest la domiciliu, bătăi, intimidări. Iar Brașovul, orașul care declanșase prima mare revoltă anticomunistă din România, a rămas legat de numele ei pentru totdeauna.

Pe 27 mai, la ora 18.00, Centrul Cultural Apollonia găzduiește o seară dedicată acestei femei care a transformat fragilitatea într-o armă împotriva dictaturii. Sala poartă numele ei, mă rog, și nu întâmplător – aici memoria celor întâmplate în '87 nu e doar o pagină de manual, ci ceva viu, dureros, transmis din gură în gură de cei care au trăit-o.

Cine spune povestea

Invitat principal este profesorul Cristian Preda de la Universitatea București, care va aborda întrebarea esențială: de ce s-a solidarizat Doina Cornea cu muncitorii brașoveni? Nu era de la Brașov, nu avea rude în fabrici, nu lucra în industrie. Dar a înțeles că revolta de la Steagul Roșu și Tractorul nu era doar despre salarii sau frig în apartamente – era despre demnitate.

Alături de el, Cornel Jurju, autorul volumului „Doina Cornea. Dincolo de zid