La Curtea de Apel Brașov, completul de judecată format din trei magistrați s-a întâlnit cu o situație puțin obișnuită: doi judecători au votat pentru anularea probelor dintr-un dosar de corupție...
Pe scurt
- Curtea de Apel Brașov anulează probe DGA în dosarul de catering de 3,5 milioane euro
- O judecătoare votează împotriva tendinței de anulare retroactivă a probelor
- 19 dosare de corupție din țară rămân fără probatoriu esențial după decizia ICCJ
La Curtea de Apel Brașov, completul de judecată format din trei magistrați s-a întâlnit cu o situație puțin obișnuită: doi judecători au votat pentru anularea probelor dintr-un dosar de corupție legat de Spitalul Județean, iar unul împotriva. Cristina Moisă, judecătoarea care a rămas în minoritate, și-a scris argumentele într-o opinie separată care merită citită. Nu pentru că ar schimba ceva în dosarul respectiv — nu schimbă — ci pentru că pune pe hârtie ceea ce mulți procurori gândesc, dar nu pot spune public: aplicarea retroactivă a unei decizii din 2025 creează haos juridic.
Cazul e legat de fosta directoare economică a Spitalului Județean Brașov, Floare Barra, și fostul șef al Serviciului de achiziții, Ovidiu Mihnea Stoica. DNA îi acuză că au favorizat o firmă la licitația pentru catering, prejudiciind unitatea medicală cu peste 18 milioane de lei — aproximativ 3,5 milioane de euro. Ancheta a fost făcută cu sprijinul polițiștilor DGA, iar acum, în 2026, aproape toate probele au fost declarate nule de Curtea de Apel Brașov.
Decizia care răstoarnă dosarele de corupție
Problema începe din septembrie 2025, când Înalta Curte de Casație și Justiție publică o decizie care redefinește competențele polițiștilor DGA. Documentul devine obligatoriu de la data publicării, dar multe instanțe din țară îl aplică retroactiv. Rezultatul? Probele culese de ofițerii DGA în dosare mai vechi sunt declarate nule. Declarații de martori, înregistrări ambientale, rapoarte de constatare — toate eliminate.
La nivel național, situația e deja vizibilă. Din datele centralizate de HotNews, în 19 dosare trimise în judecată de parchetele de pe lângă tribunale, judecătorii au exclus probele esențiale. În Neamț, din 11 dosare cu probe DGA, patru au rămas fără probatoriu. În Mureș, procurorii au refăcut anchetele de la zero în patru cazuri. Acolo unde au putut. Trei parchete — Covasna, Harghita și Hunedoara — au clasat deja dosare pentru că nu mai pot reconstitui dovezile.
La Tribunalul Dâmbovița, pe 21 mai, a venit prima achitare pe acest fond. Un medic de familie acuzat de luare de mită a rămas fără condamnare după ce instanța a anulat declarații de martori, înregistrări, procese verbale. Au rămas doar declarațiile denunțătoarei și ale rudelor ei. Prea puțin pentru o condamnare, a concluzionat judecătorul.
Argumentele judecătoarei Moisă
Cristina Moisă, judecătoarea de la Curtea de Apel Brașov, nu contestă decizia ICCJ din 2025. Contestă aplicarea ei retroactivă. În opinia separată, magistratul amintește că în 2020 instanța supremă stabilise deja că delegarea polițiștilor DGA în dosarele de corupție este legală. Acele probe au fost culese respectând interpretarea de atunci. Să le anulezi acum, spune ea, echivalează cu lipirea de efecte a primei decizii.
„A aplica la acest moment decizia din 2025 și pentru trecut ar însemna lipsirea de efecte a primei decizii, ceea ce ar echivala cu o atingere adusă principiului securității juridice
