Poliția atacă jurnaliștii: cine destabilizează cu adevărat?

Când un polițist de rang înalt iese în fața camerelor și acuză jurnaliștii că destabilizează statul, cineva trebuie să pună o întrebare simplă: cine anume destabilizează România mai tare – cei care...

Când un polițist de rang înalt iese în fața camerelor și acuză jurnaliștii că destabilizează statul, cineva trebuie să pună o întrebare simplă: cine anume destabilizează România mai tare – cei care scot la lumină ilegalități sau cei care le comit?

Chestorul Georgian Drăgan, director al Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române, a trecut joi, 21 mai 2026, peste o linie pe care niciunul dintre șefii săi n-ar fi trebuit să-l lase s-o treacă. Într-o conferință de presă care avea să stârnească revoltă în lumea presei, oficialul a acuzat redacția Recorder că urmărește "destabilizarea instituțiilor Statului Român" prin documentarul "Poliție aservită", în care era analizat mecanismul numirilor interimare din Poliția Română.

Nu vorbim despre o critică punctuală sau despre un drept la replică. Vorbim despre un atac direct asupra libertății presei, despre amenințări mascate și despre insinuări care pun sub semnul întrebării legitimitatea jurnalismului de investigație în România.

Amenințări și insinuări în loc de răspunsuri

Chestorul Drăgan nu s-a mulțumit să conteste informațiile din documentar. A mers mai departe și a lansat amenințări voalate către "cei care se află în spatele materialelor Recorder", sugerând că aceștia ar trebui "să-și calibreze activitățile viitoare" pentru a nu deveni "vulnerabili".

Cine sunt acești oameni din spatele Recorder? Sunt donatorii care susțin financiar redacția. Sunt oameni obișnuiți care cred în jurnalism independent. Sunt membri ai unei comunități care vrea să știe adevărul despre instituțiile care îi protejează și îi servesc. Drăgan sugerează că acești cetățeni, prin simpla lor susținere financiară, ar destabiliza statul român.

Contextul face amenințarea și mai gravă: în paralel cu această conferință de presă, Parlamentul discută o lege care ar obliga ONG-urile să publice identitatea tuturor donatorilor. Coincidență? Greu de crezut.

44 de organizații cer sancțiuni

Reacția nu a întârziat. ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Frontline Defenders, PressOne, Rise Project și alte 39 de organizații și redacții au semnat o scrisoare deschisă adresată ministrului de Interne Cătălin Predoiu și Inspectorului General al Poliției Române.

Solicitarea e clară: clarificați dacă vă delimitați de afirmațiile chestorului Drăgan și analizați conduita acestuia. Scrisoarea descrie comportamentul oficialului drept "lipsit de profesionalism, periculos prin insinuări, discreditare și ton amenințător".

Printre semnatari se numără nume grele ale societății civile și ale presei românești: HotNews, Context.ro, Pagina de Media, G4Media, Snoop.ro, Code for Romania, Freedom House România. Nu sunt organizații marginale sau activiști de duminică. Sunt instituții care de ani de zile monitorizează starea democrației în România.

Polițistul care nu cunoaște legea presei

Unul dintre momentele mai bizare ale conferinței de presă a fost când chestorul Drăgan a reproșat jurnaliștilor Recorder că nu au reprodus integral răspunsurile primite la cererile de acces la informații publice și că nu și le-au "însușit".

Problema e că jurnaliștii nu sunt obligați prin nicio lege să reproducă integral răspunsurile instituțiilor. Independența editorială înseamnă exact asta: dreptul de a decide ce publici, cum publici și de ce publici. Dacă un oficial de poliție nu înțelege acest lucru elementar despre funcționarea presei libere, avem o problemă.

Mai grav, Drăgan i-a atacat pe liderii sindicali care au apărut în documentar, sugerând că aceștia ar fi doar niște nemulțumiți cu chef de scandal. Doar că cei doi se circumscriu definiției de avertizori de integritate și beneficiază de protecția legii atunci când semnalează ilegalități în instituțiile publice.

Precizările care nu precizează nimic

La 24 de ore după valul de critici, chestorul Drăgan a postat patru "precizări" pe Facebook în care susținea că respectă libertatea presei și că declarațiile sale ar fi fost neînțelese. Fără a răspunde însă la nicio întrebare concretă și fără a-și retracta acuzațiile grave.

Este un pattern pe care l-am mai văzut: oficialul spune lucruri grave, comunitatea civică reactionează, oficialul se victimizează și pretinde că a fost luat din context. Între timp, ministrul de Interne și Inspectorul General al Poliției păstrează tăcerea.