Am vrut să scriu despre modernizarea căilor ferate din România.
Pe scurt
- Trenuri noi sunt forțate să încetinească la 20-40 km/h pe linii modernizate fără motiv real
- Culpa: o regulă ceferistă din 1975, incompatibilă cu sistemele de siguranță din trenurile actuale
- Problema afectează liniile prin Brașov, Mediaș, Deva, Sighișoara și alte orașe importante
Am vrut să scriu despre modernizarea căilor ferate din România. Apoi am văzut videoclipul ăla de la Radna și am devenit furios.
O locomotivă veche, vreo 40 de ani, trece pe linie cu 120 de kilometri pe oră. Imediat după ea, o ramă Alstom Coradia — nouă-nouă, plătită din bani europeni, cumpărată cu intenția de a face transportul mai rapid — se târăște cu 25-30 de kilometri pe oră. Pe aceeași linie. Pe o infrastructură care, teoretic, ar putea suporta 160 de kilometri pe oră.
Nu e o glumă. E o realitate pe care o vom vedea din ce în ce mai des, și indiferent cât de absurdă pare, are o explicație foarte reală — și total medievală.
Când regula devine anchetă
Toate trenurile noi din România — cele 55 de locomotive modernizate, ramele Alstom Coradia, ramele PESA, locomotivele Alstom Traxx — sunt echipate cu sistemul PZB-90. E o tehnologie de siguranță introdusă la nivel european după accidentele din anii '90. Și face ceva simplu: când mecanicul trece peste o limitare de viteză pe care sistemul nu o recunoaște corect, trenul se frânează de urgență.
Dar înaintea trenurilor noi, România a pus pe linii ceva foarte ciudat. În 1975, ceferiștii români au improvizat un sistem: inductori galbeni lângă șine, care obligă mecanicul să apese un buton special — Butonul de Depășire Ordonată — dacă vrea să treacă de o limitare de viteză. Teoretic, era pentru situații excepționale. Practic? PZB-90 nu înțelege această improvizație. Crede că e o situație de urgenă. Și limită viteza forțat la 40 de kilometri pe oră.
Locomotivele vechi, cu sistemul INDUSI-60 din 1960, nu au problema asta. Ele trec pur și simplu. De asta locomotiva ATC din videoclip merge rapid și rama nouă se târăște.
Unde se întâmplă asta pe magistrala noastră
Dacă iei trenul Brașov-București, o să observi puncte ciudate de încetinire. La Radna, deja confirmată. La Mediaș, la fel. Dar problema nu se oprește aici. Potrivit Asociației Pro Infrastructură, aceiași inductori din 1975 sunt montați în Mintia, Deva, Orăștie, Sântimbru, Blaj, Sighișoara — adică pe toată coloana vertebrală a țării.
Ce înseamnă asta practic? Fiecare tren modern pe care îl iau brașovenii pierde 15-20 de minute la aceste puncte. Consumă mai multă energie. Poluează mai mult. Și călătorii se întreabă de ce, după ce s-au investit miliarde de euro în linie nouă, trenul încă se mișcă cu viteza unei trotinete electrice.
Soluția există. Normal că nu e implementată
ETCS — sistemul european de control al trenurilor — știe exact care e viteza maximă în fiecare segment și intervine doar dacă mecanicul nu o respectă. Fără frânări absurde. Fără inductori galbeni din 1975. Fără buton special. Doar informație și siguranță reală.
Iar România... e pe jumătate pe drumul ăsta. Implementarea ETCS avansează extrem de greu. La ritmul actual, mai avem 5-10 ani de pierdut.
Până atunci, trenurile noi vor continua să se târască pe liniile modernizate. Și fiecare brașovean care ia trenul va fi la cozi mai lungi în stație și mai mult în tren, pentru că o instrucție din 1975 — scrisă pe o hârtie de cărui îl mai țin ceferiștii cu dinții — continuă să domine pe linie.
De ce contează pentru Brașov
Brașovul nu e doar reper turistic. E nod feroviar important. Gara noastră e pe magistrala București-Cluj, una din cele mai mari ale țării. Când se întâmplă chestiile astea cu trenurile noi, efectul nu e abstract — e la nivel de oră pierdută, buzunar mai gol din bilet mai scump, și experiență mai proastă pentru oricine merge la Sibiu, Mediaș sau București.
Ce e și mai frustrant? România a investit într-adevăr bani serioși în infrastructură prin PNRR. Am modernizat linii, am cumpărat trenuri. Dar am uitat să actualizez regulile. E ca și cum ai renova o casă și lași ușa de la intrare blocată cu o scândură — tehnic, casa e modernă, dar nu poți intra.
Oricine a stat în coadă la gara din Brașov, care era aglomerată și lentă, știe cât de important e să fie trenurile rapide și frecvente. Acum le-am făcut rapide, dar pe jumătate. Și regulile de dinainte de telefoanele mobile continuă să dicteze viteza de deplasare a unui brașovean în 2024.
Întrebări frecvente
De ce nu schimbă CFR pur și simplu regula asta din 1975?
Pentru că ar trebui să actualizeze intreaga infrastructură în locurile acelea. Ar fi vorba de scoatere inductori, de montaj echipament ETCS, de testare. E bani, e timp, e coordonare. Și cere voluntate politică să prioritizezi asta. Asta nu se întâmplă când regulamentul e vârstnic și toată lumea se obișnuise cu el.
Asta afectează și alte trenuri decât cele noi?
Nu. Doar trenurile noi, echipate cu PZB-90. Trenurile vechi trec normal. Asta face și mai absurdă problema — pe aceeași linie, unu merge rapid, celălalt se târăște. Nu e o limitare a liniei, e o incompatibilitate între o regulă din trecut și o tehnologie din prezent.
Cât durează implementarea ETCS la noi?
La ritmul actual? Specialiștii estimează 5-10 ani pentru toată rețeaua. ETCS e deja implementat pe coridoarele europene principale. România e într-o fază intermediară și avanseaza greu, pentru că e scump și e nevoie de coordonare politică constantă.
