Zeci de organizații de mediu, inclusiv grupuri din Transilvania, au trimis o sesizare oficială Comisiei Europene pentru a-și exprima îngrijorarea față de modificări legislative care ar...

Organizații naționale și internaționale iau atitudine pentru protejarea naturii României

Zeci de organizații de mediu, inclusiv grupuri din Transilvania, au trimis o sesizare oficială Comisiei Europene pentru a-și exprima îngrijorarea față de modificări legislative care ar putea slăbi drastic protecția ariilor naturale în România. Sesizarea vine din partea unor asociații cunoscute în lupta pentru conservare și semnată și de organizații internaționale din Germania, Olanda, Suedia și alte țări europene.

Ce se schimbă în regulile de protecție a naturii?

Ministerul Mediului din România propune modificări la Ordonanța de Urgență 57/2007, actul legislativ care transpune directivele europene privind protecția habitatelor și speciilor sălbatice. Problema majoră este că noile reguli ar condiția desemnarea zonelor de protecție strictă de acordul proprietarilor terenurilor, indiferent dacă acele zone au o valoare ecologică incontestabilă.

Aceasta înseamnă, în practică, că proprietarii privați – inclusiv companii forestiere – ar putea bloca protecția unor zone cu biodiversitate excepțională pur și simplu prin refuzul lor. După estimările experților, aproximativ 80% din teritoriul identificat pentru protecție ar putea fi exclus din motive administrativă și economice.

Cum ar afecta aceasta siturile Natura 2000 din Transilvania?

O problemă și mai serioasă este că modificările ar afecta chiar și zonele deja protejate în cadrul rețelei Natura 2000, care include sute de mii de hectare din Transilvania. Dacă proprietarii nu vor aproba măsurile de conservare obligatorii, România ar putea încălca grave obligații europene și risipia fonduri UE alocate pentru conservare.

Potrivit unor decizii ale Curții de Justiție a UE, niciun proprietar nu poate invoca veto-ul său pentru a evita măsurile de protecție care sunt obligatorii conform legii europene. Permiterea unui asemenea veto ar constitui o încălcare severă a directivelor de mediu.

Paradoxul angajamentelor României față de UE

Ironia situației este că ministerul invocat aceste modificări ca necesare pentru a respecta angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență. România s-a obligat să plaseze cel puțin 10% din teritoriul său sub protecție strictă până în 2030, o cerință a Strategiei UE privind Biodiversitatea.

Totuși, modificările propuse nu vor duce la atingerea acestui țintă – dimpotrivă, ar putea reduce aria protejată la sub 5-6% din teritoriu. Evaluările științifice inițiale au identificat 2,3 milioane de hectare eligibile pentru protecție strictă, dar după modificări repetate și presiuni politice, această cifră s-a prăbușit dramatic.

Cine blochează de fapt protecția naturii?

Documentele susțin că rezistența vine din partea unor medii politice și economice care doresc să mențină controlul asupra pădurilor și terenurilor pentru exploatare comercială. Unii președinți de consilii județene și administrații locale – în special din influența social-democrată – ar folosi dreptul de veto pentru a proteja interesele locale de putere, nu neapărat pentru a apăra oamenii locali.

Administrația Fondului pentru Mediu deține bugete colosale de circa 3,2 miliarde de euro anual, dar doar 0,2% sunt alocate pentru biodiversitate. Aceasta demonstrează o lipsă evidentă de voință politică pentru a investi în conservare.

Ce cer organizațiile de mediu?

Organizațiile cer intervenția urgentă a Bruxelles-ului pentru a bloca modificările legislative înainte ca acestea să fie adoptate de guvernul României. Propun, de asemenea, crearea unor mecanisme de compensare pentru proprietarii de terenuri care acceptă restricții de exploatare, echilibrând conservarea naturii cu interesele economice locale.

Între semnatarei sesizării se numără Greenpeace România, Agent Green, Declic, Asociația Altitudine din Brașov, Mișcarea pentru Transilvania Egalitară, și alte grupuri active în apărarea mediului din Transilvania și Muntenia. Susținătoare internaționale includ organizații din Franța, Germania, Olanda, Suedia și alte țări membre ale UE care văd în România un test crucial pentru legislația de mediu europeană.

Și acum, ce se întâmplă?

Comisia Europeană va analiza sesizarea și va putea emite avertismente formale sau chiar deschide proceduri de infringement împotriva României dacă modificările vor fi adoptate. Marea întrebare rămâne dacă guvernul român va da curs acelor avertismente sau va continua pe calea slăbirii protecției naturii în folosul intereselor politice locale.