Strategia de turism a Brașovului: întrebări mai multe decât răspunsuri

OMD Brașov lucrează la strategia de turism a municipiului, iar Dorian Lungu, președintele organizației, pune pe masă întrebări incomode.

OMD Brașov lucrează la strategia de turism a municipiului, iar Dorian Lungu, președintele organizației, pune pe masă întrebări incomode. Ce turiști vrem de fapt? Cum păstrăm zona Cetate accesibilă brașovenilor? Ce facem cu gradul de ocupare de 17% din aprilie 2026? Discuția nu e nouă, dar acum pare că cineva și-a asumat-o public, în contextul unui interviu pentru Litera 9 Talks.

Interviul cu Dorian Lungu readuce în atenție probleme pe care brașovenii le știu de mult, dar pe care autoritățile le-au tot ocolit. În ultimii ani, discuția despre turism în Brașov s-a învârtit în jurul cifrelor: câți turiști vin, câte hoteluri se deschid, câte locuri de cazare avem. Nimeni nu a întrebat însă dacă vrem turiști care stau o noapte și pleacă sau pe cei care cheltuiesc, vizitează muzee, mănâncă la restaurante locale.

17% ocupare în aprilie: ce ne spune asta?

Datele INS pentru aprilie 2026 arată un grad de utilizare netă de 17,2% la nivelul județului. În ianuarie fusese 26,2%. Scăderea e dramatică. Ce înseamnă asta? Că avem prea multe locuri de cazare pentru cererea reală? Sau că oferta turistică e atât de slabă încât oamenii vin doar weekend-urile aglomerate și evită restul timpului?

Mă rog, dacă umbli prin Cetate miercuri după-amiază, vezi magazinele de suveniruri aproape goale. Cafelele de specialitate supraviețuiesc din brașoveni, nu din turiști. Iar hotelurile recent deschise stau cu luminile aprinse, dar cu puțini oaspeți înăuntru. Investițiile s-au făcut pe bază de entuziasm, nu de strategie.

Cetatea: a cui e, de fapt?

Una dintre întrebările ridicate de Lungu mă interesează special: ce face Brașovul ca zona Cetate să nu devină inaccesibilă propriilor locuitori? Pentru că am ajuns acolo. Chiriile au explodat. Apartamentele vechi s-au transformat în Airbnb-uri. Magazinele de cartier au devenit suvenirării. Brașovenii care au copilărit în Schei sau pe Republicii s-au mutat la periferie, unde mai găsești chiriile sub 400 de euro.

Regulamentarea cazărilor turistice e o discuție care durează de ani. Cum monitorizezi câte apartamente funcționează ca hoteluri fără autorizație? Cum impozitezi corect? Cum eviți să transformi un cartier rezidențial într-o zonă de tranzit? Alte orașe europene au rezolvat problema, dar noi abia acum o punem pe hârtie într-o strategie.

Transportul și accesibilitatea: problema cronică

Oricine vine cu mașina în Brașov știe că parcarea e o loterie. Oricine ia autobuzul știe că intervalele sunt imprevizibile. Pentru turiști, situația e haotică: gară îndepărtată, fără conexiune directă la aeroport, transport public confuz. Vrei să mergi la Poiana Brașov fără mașină? Pregătește-te de aventură.

O strategie de turism trebuie să includă infrastructura. Nu doar investiții în marketing sau evenimente. Ci soluții concrete: parcări la intrările în oraș, transport electric frecvent, aplicații funcționale, trasee pietonale clare. Lucruri pe care orașele turistice le-au rezolvat acum 20 de ani.

Destinație cultural-artistică: avem potențialul

Lungu pune întrebarea: ce investiții poate face Brașovul pentru a deveni destinație cultural-artistică? Păi, avem Filarmonica, Opereta, teatre, muzee, festivaluri. Avem patrimoniu arhitectural extraordinar. Dar le promovăm? Le conectăm într-o ofertă coerentă?

Un turist care vine la Brașov pentru trei zile ar trebui să aibă un program cultural consistent. Spectacol la Operă, expoziție la Muzeul de Artă, concert la Filarmonica, tur istoric serios, nu doar plimbări la Castelul Bran și poze cu Tampa în fundal. Asta înseamnă investiție în programming, nu doar în restaurare de clădiri.