Brașovul se află într-o fază crucială pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern.

Brașovul se află într-o fază crucială pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern. Deși studiul de fezabilitate pentru trenul metropolitan brașovean nu a fost încă finalizat, Asociația de Transport Brașov a avansat considerabil cu procesul de achiziție a materialului rulant, având deja în mână rezultatele consultării pieței.

Unde stă studiul de fezabilitate?

Contractul pentru întocmirea acestui studiu a fost semnat pe 20 august 2025, fiind atribuit Asocierii TTL Planning (lider), Metrans Engineering și Bomap Engineering. Inițial se estimase o finalizare până la 31 decembrie 2025, dar documentația este încă în curs de avizare. Reprezentanții Asociației de Transport Brașov au comunicat recent că se estimează finalizarea în următoarele 60 de zile, urmând ca studiul să fie publicat pe site-ul oficial al organizației.

Directorul Asociației, George Cornea, a exprimat speranța că obținerea acestui document va deschide calea către finanțarea proiectului pe bani europeni, cu o valoare estimată de aproximativ 200 de milioane de euro.

Cât va costa și cât va transporta trenul metropolitan brașovean?

În octombrie 2025, Asociația de Transport Brașov a lansat o consultare de piață pentru achiziția a șapte trenuri de tip B-EMU (rame electrice pe baterii) și servicii de mentenanță pe minim 15 ani. Procesul a atras cinci recomandări și oferte din partea furnizorilor și specialiștilor din industrie.

Prețurile estimate arată o creștere față de previziunile inițiale. Pentru rame cu doi vagoane și 150 de locuri, se estimează circa 10 milioane de euro pe tren, iar pentru varianta cu trei vagoane, costul ajunge la 13,9-14,2 milioane de euro. Mentenanța anuală este estimată între 1,85 și 2,23 euro per kilometru.

Ce configurație vor avea trenurile?

Unul dintre aspectele importante discutate cu furnizorii a fost lungimea trenurilor. Inițial se propusese o lungime de 70-85 de metri cu trei vagoane, dar consultanții au recomandat o reducere la 55-60 de metri cu două vagoane, folosind boghiuri Jacobs. Această opțiune ar reduce semnificativ costurile și ar facilita accesul persoanelor cu mobilitate redusă prin podea joasă.

Trenurile vor fi echipate cu acces complet pentru persoane cu dizabilități, spații pentru biciclete, toalete adaptate, aer condiționat, Wi-Fi, sisteme de supraveghere CCTV și afișaje audio-video. Se prevede și o disponibilitate tehnică medie de cel puțin 95%, în conformitate cu standardele internaționale.

Care sunt rutele planificate pentru Brașov și ce autonomie vor avea bateriile?

Două rute principale au fost analizate și aprobate din punct de vedere al viabilității. Prima conectează Codlea – AIBG – Brașov – Sfântu Gheorghe, cu o lungime totală de aproximativ 18 kilometri de cale neelectrificată și 32 de kilometri de cale electrificată, inclusiv racordul către Aeroportul Internațional Brașov.

A doua rută, Zărnești – Brașov – Dârste, are o lungime de aproximativ 25 de kilometri neelectrificați și 7,6 kilometri electrificați, cu posibilitatea unui punct de reîncărcare la gara Zărnești. Autonomia bateriilor a fost confirmată ca fiind fezabilă pentru aceste trasee, chiar și în condiții de temperaturi extreme, prin sisteme HVAC adecvate.

Ce spun furnizorii și ce urmează?

Consultarea pieței a relevat că există furnizori interesați și capabili să îndeplinească specificațiile tehnice. Totuși, industria consideră că șapte rame sunt un număr mic pentru a genera interes comercial puternic. Se exploreaza posibilitatea unei achiziții comune cu alte orașe pentru a crește atractivitatea ofertei.

Cele șapte rame noi vor fi completate cu achiziții de rame electrice din proiecte regionale în curs de implementare și vor fi integrate cu orare coordonate cu RATBV și CFR, precum și cu sistemul de e-ticketing al municipiului Brașov.

Cu studiul de fezabilitate aproape gata și planurile de achiziții bine definite, trenul metropolitan al Brașovului pare să avanseze constant către realitate. Urmează acum finalizarea documentației și depunerea cererii de finanțare europeană, care ar putea deschide calea unei transformări majore în transportul local.