Stai pe peron la gara din Brașov într-o dimineață rece și vezi trenul care ar trebui să te ducă la București.

Pe scurt

  • 21 de rame PESA noi stau blocate la Gara Obor din București de luni de zile
  • PESA are nevoie de hale de mentenanță, autoritățile nu accelerează soluția
  • Brașovenii continuă să călătoresc în vagoane de 50-70 de ani, degeaba ne promit modernizare

Când o investiție de zeci de milioane de euro se transformă în depozit

Stai pe peron la gara din Brașov într-o dimineață rece și vezi trenul care ar trebui să te ducă la București. E un fel de sabie a lui Damocles: mai vechi, mai plin, mai lent. Între timp, undeva la Gara Obor, 21 de rame PESA complet noi – trenuri care ar putea schimba experiența a mii de brașoveni – zac parcate ca niște mașini confiscate.

Problema există de luni de zile. Nici nu-i ceva nou, de fapt. E doar o variație pe o temă prea cunoscuta românilor: promisiuni de modernizare care se blochează undeva în labirintul birocratic, iar pasagerii așteaptă, și așteaptă, și mai așteaptă.

De ce polonezii nu pot pune în funcțiune trenurile lor?

PESA, producătorul acestor rame, s-a trezit cu o problemă care, în teorie, ar fi trebuit rezolvată pe vremea când se semnau contractele. Trenurile moderne necesită hale de mentenanță dedicate – locuri unde să fie revizuite periodic, reparate, și ținute în condiție de serviciu. Standard în orice țară civilizată. Dar în România? Gasești o asemenea locație lângă o gară mare și dintr-o dată e ca și cum ai cere imposibilul.

PESA a căutat, a negociat, și probabil s-a dezamăgit. Costurile pentru aceste spații nu intrau în bugetul lor. Sau poate – și asta-i partea interesantă – compania și-a dat seama prea târziu că nu avusese o strategie clară de mentenanță. Fie cum fi, rezultatul e același: 21 de trenuri stau sub cerul deschis, așa, ca niște colete neridicate.

Administratorii feroviari nu ajută, ci încurcă

Cum ar fi să fii în pielea unei companii străine care vrea să facă treabă bună în România și se lovește de birocrație la fiecare pas? AFER pune bețe în roți la certificări. CFR Călători nu mișcă un deget pentru a accelera procesul. Pare că pentru toată lumea – instituții, sindicate, și cine mai știe cine – preferabil e status quo-ul: trenurile vechi, care cer mai mult personal, care creează mai puține perturbări administrative.

Gândește-te: fiecare tren nou în flotă înseamnă mai puțini mecanici necesari, mai puține revizii urgente, mai puțini oameni pe salariu. Pentru cineva din birou, asta e o problemă. Pentru pasager, e o bună știre. Dar sindicatele și administrații sunt mai puternice decât nevoile noastre, și se vede clar.

Brașovul și restul României plătesc prețul

Habar n-ai ce-i aia modernitate dacă stai zilnic în trenuri cu vârsta de 50, 60, până și 70 de ani. Sunt vagoane care au fost construite pe vremea când Ceaușescu era încă la putere. Sunt locomotive care-n teorie sunt pentru marfă, dar le-au adaptat pe repede-înainte pentru pasageri. Comoditate? Zero. Siguranță? Discutabil. Dar asta se vede la fiecare călătorie din Brașov spre capital sau pe alte rute regionale.

Situația asta nu e noua. Anii trecuți, trenurile Desiro au fost abandonate la depozit din același motiv – lipsă de piese, lipsă de spații de reparație. Românii sunt obișnuiți cu astfel de dezamăgiri în domeniul transportului public. Dar obișnuința nu face situația mai acceptabilă.

De ce ar trebui brașovenii să se gândească la asta acum

Fiindcă pe ruta București-Brașov trec zilnic sute de oameni. Elevi care merg la facultate în capital, muncitori, pensionari, turiști. Oamenii ăștia vor deschide ziua cu gândul că-și petrec 2-3 ore în niște vagoane care ar trebui retrase din serviciu de zeci de ani. Confortul zero, întârzieri garantate, și sentimentul constant că ai putea calatori mai bine dacă ai bani de mașină.

Brașovul din ce în ce mai mult se transformă într-un hub turistic și de afaceri. Oamenii vin, se gândesc cum să-și lase mașina undeva, stau în trafic. Dacă ar fi rame PESA moderne pe aceste rute, poate mulți ar alege trenul. Dar cum, dacă trenurile nu există pe circuit?

Nu-i vorba doar de confort. E vorba de viabilitate economică a regiunii. Transport public deficient = mai mulți oameni cu mașini personale = mai mult trafic = mai multă poluare. Și da, poluarea e o problemă în Brașov la fel ca în orice alt oras.

Cine trebuie să rezolve asta?

Și-atunci cine e responsabil? PESA, pentru că nu a prevăzut infrastructura? Autoritățile românești, pentru că nu au pregătit terenul? CFR Călători, pentru că nu vreau cu adevărat să modernizeze? Sindicatele, pentru că protejeaza posturi care nu mai au sens? Răspunsul e: toți, puțin sau mult.

Dar vina colectivă se transformă ușor în nimeni nu-i vinovat, iar trenurile stau în garaj. Zilele trec, costurile de parcare se adună, și negocierile continuă. Undeva, un călător din Brașov care-și ține mingea de stress în mână pe peron stă și se gândește dacă vreodată va merge cu un tren modern pe ruta unde acum petrece ore bune în disconfort.

Indiferent de cine are dreptate și cine are nedreptate, o sigur lucru e clar: modernizarea transportului feroviar din România nu avansează cu viteza cu care ar trebui. Și asta se simte în fiecare călătorie.

Întrebări frecvente

De ce se blochează trenurile PESA la Gara Obor?
PESA are nevoie de spații de mentenanță dedicate pentru aceste trenuri moderne. Contractul prevede că producătorul trebuie să asigure reparații și revizii periodice. Dar în România, găsirea unor hale corespunzătoare în apropierea marilor orașe s-a dovedit mai dificilă decât prevăzut, iar costurile ar putea fi mai mari decât estimase compania poloneza.

Când vor circula aceste trenuri pe ruta Brașov-București?
Nu-i o dată sigură. Negocierile continuă, iar din ce se vede, nu-i grabă de-a nimănui. CFR Călători nu forțează rezolvarea, AFER pune obstacole la certificări, iar PESA și-a dat seama că e mai complicat decât credea. Până nu se rezolvă problema locurilor de mentenanță, trenurile nu se mișcă de la Obor.

Ce asta folosesc trenurile vechi pe care circulez acum?
Unele dintre vagoanele care circulă pe rute regionale au 50-70 de ani. Sunt neanvelope, mai pline decât ar trebui, și necesită o întreținere constantă. Orice nou tren ar fi o îmbunătățire majoră pentru confort și fiabilitate, dar asta nu se-ntâmplă din motivele de mai sus.