Parlamentul a votat săptămâna trecută o lege care dublează cota de recoltare a urșilor în România.

Pe scurt

  • Legea dublează cota de recoltare a urșilor în România pentru 2026
  • Locuitorii din zonele montane rămân sceptici: soluția e superficială
  • Problema e sursa de hrană, nu numărul de animale împușcate

Parlamentul a votat săptămâna trecută o lege care dublează cota de recoltare a urșilor în România. Pe hârtie sună bine, mai ales când citești în presă că orașul Victoria sau zonele de pe Valea Prahovei sunt terorizate de animale care caută mâncare prin pubele. Dar dacă stai de vorbă cu oamenii care locuiesc efectiv la poalele munților, răspunsul e aproape identic: "E o soluție, dar nu eficientă".

Am discutat cu mai mulți localnici din Predeal, Râșnov și Zărnești. Nimeni nu e împotriva recoltării, dar toți observă același lucru: urșii nu apar pentru că sunt prea mulți. Apar pentru că găsesc mâncare ușor de accesat. Pubele fără sistem de închidere securizat, gunoaie lăsate pe marginea drumurilor forestiere, platforme improvizate de la margine de pădure unde se adună resturile alimentare — astea sunt invitația.

Cum arată realitatea din teren

În Zărnești, poarta Parcului Național Piatra Craiului, urșii coboară regulat spre oraș. Nu pentru că zona e suprapopulată, ci pentru că zona industrială veche are zone unde gunoiul se strânge haotic. Un localnic îmi spunea: "Dacă tu ai copii acasă și găsești mâncare gata pregătită în fața ușii, te mai duci la cumpărături? La fel și ursul. De ce să-și caute hrană în pădure când găsește la noi?"

În Predeal situația e similară. Stațiunea e plină de turiști vara, iar deșeurile alimentare se înmulțesc. Containere pline, lăsate deschise peste noapte. E suficient ca un urs să-și fixeze în memorie traseul, și o să revină. Recoltarea unui individ nu schimbă comportamentul celorlalți.

Ce spun cifrele și ce spun specialiștii

Potrivit datelor oficiale, România are între 7.000 și 8.000 de urși, cea mai mare populație din Europa, după Rusia. Cota actuală de recoltare permite împușcarea a circa 500 de exemplare anual. Noua lege o dublează la aproximativ 1.000. Sună impresionant, dar specialiștii în faună sălbatică atrag atenția că problema nu e numerică, ci comportamentală.

Un urs care a învățat să caute hrană lângă om devine periculos și trebuie îndepărtat. Dar dacă sursa de hrană rămâne acolo, va veni altul. Și apoi altul. Soluția reală e investiția în infrastructură: containere speciale, garduri electrice la stupine, campanii de informare pentru turiști, patrule care să monitorizeze zonele critice. Costă bani. Mult mai mulți decât cartuțele pentru vânătoare.

Diferența între București și munte

Legea s-a votat la București, unde urșii sunt o problemă abstractă. În zonele montane din Brașov, e o chestiune care te privește direct când ieși seara cu câinele sau când mergi dimineața la mașină. Oamenii înțeleg că animalele trebuie gestionate, dar vor soluții care funcționează pe termen lung.

Un silvicultor din Râșnov îmi explica: "Dacă impușc cinci urși care dau tarcoale pe lângă oraș, dar lasă turiștii în continuare gunoaie pe Dealul Cetății, o să am alți cinci până la iarnă. Nu e rău să ai cota de recoltare, dar fără măsuri preventive e ca și cum ai încerca să scoti apa din barcă fără să astupii gaura".

De ce contează pentru Brașov

Județul Brașov are cea mai mare densitate de urși din România. Predeal, Râșnov, Zărnești, Poiana Brașov — toate sunt zone cu incidente frecvente. Vara, când turismul explodează, crește și riscul. Oamenii vor să se simtă în siguranță, dar vor și soluții care să nu fie doar un număr în Monitorul Oficial.

Primăriile locale au început să investească în containere speciale, dar procesul e lent. Costurile sunt mari, iar finanțarea de la guvern e insuficientă. În Zărnești, de exemplu, s-au montat câteva zeci de pubele cu sistem de blocare, dar zona e vastă și nu acoperă toate punctele critice. În Predeal se discută despre patrule turistice care să monitorizeze traseele populare și să elimine gunoiul lăsat de vizitatori.

Dublarea cotei de recoltare va ajuta la gestionarea cazurilor critice — urși care atacă efectiv oameni sau care au devenit complet dependenți de surse antropice de hrană. Dar fără măsuri de prevenție, problema va rămâne cronică. Și asta o știu toți cei care trăiesc aici, nu doar activiștii de mediu.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă exact "cotă de recoltare" în cazul urșilor?
Este numărul maxim de exemplare care pot fi împușcate legal pe parcursul unui an, în scopul gestionării populației și prevenției atacurilor. Anterior era circa 500, acum crește la 1.000.

De ce urșii coboară din ce în ce mai des în localități?
Principalul motiv e accesul facil la hrană: gunoaie negestionate corespunzător, platforme de deșeuri neîmprejmuite, turism masiv fără educație ecologică. Urșii învață rapid unde pot găsi mâncare ușoară.

Ce pot face locuitorii sau turiștii pentru a reduce riscul?
Păstrați gunoiul în containere închise, nu lăsați resturi alimentare pe trasee, evitați zonele de pădure noaptea, nu hrăniți animalele sălbatice. Prevenția e mai eficientă decât intervenția.