Autostrada A13, care va conecta Brașovul cu Bacăul, are un traseu finalizat pe care autoritățile locale nu l-au ales de fapt.
Brașov nu a avut niciun cuvânt în alegerea traseului autostrăzii
Autostrada A13, care va conecta Brașovul cu Bacăul, are un traseu finalizat pe care autoritățile locale nu l-au ales de fapt. Decizia a venit de la București, mai exact de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, care a solicitat modificarea rutei inițiale. Primarii și consiliul județean brașovean au acceptat pur și simplu ceea ce li s-a pus în față, fără presiuni publice și fără implicare reală în procesul decizional.
Realitatea pe care autoritățile nu au anunțat-o pe microfoane este că trei variante de traseu au fost explorate înainte de alegerea finală. Conform documentelor CNIR, cele trei opțiuni au inclus o variantă la nord de Bod (zona cyan) și două variante la sud (magenta și verde). Varianta magenta a fost cea care a convins toți actorii implicați și pe care s-a depus cerere pentru certificatele de urbanism.
De ce a fost respingă varianta nord, cea mai bună din perspectiva mediului
Varianta propusă de Paul Ciocan, care ar fi trecut la nord de Bod cu un tunel de aproximativ 3 kilometri, pare mai avantajoasă din mai multe puncte de vedere. Aceasta ar fi evitat două zone protejate și ar fi afectat mai puțin mediul natural din zonă. Dar CNIR a considerat această opțiune prea dificilă de implementat din cauza reliefului și a zonelor protejate existente în Munții Bodoc-Baraolt.
Varianta aleasă finalmente prevede un tunel de 6 kilometri prin zona Dealul Lempeș și traversează mai multe zone de conservare naturală. CNIR argumentează că a ales varianta cu cel mai mic impact asupra mediului, dar această afirmație nu este susținută de analize riguroase multicriteriale și comparații cost-beneficiu. Dacă ar fi existat studii detaliate, ar putea fi validată o asemenea concluzie.
Transparența lipsește, iar deciziile vin de sus în jos
Ceea ce deranjează în cazul acestei autostrăzi este lipsa transparenței și a implicării publike. CNIR recunoaște că traseul final a fost stabilit pe baza normativelor tehnice și legislației de mediu, dar nu precizează care au fost analizele concrete care au condus la respingerea variantei nord. De fapt, documentele arată că soluțiile tehnice nu au fost nici măcar fundamentate complet înainte de alegere.
Astfel apare o întrebare cuvântând: cum s-a putut evalua impactul asupra mediului dacă soluțiile tehnice nu sunt fundamentate și dacă evaluarea impactului ar urma să se facă abia după stabilirea traseului? Realitatea sugerat că CNIR și autoritățile centrale au fost mai interesate în a alege varianta mai ieftină decât în a asigura cea mai bună soluție pentru regiunea Brașov.
Etapa în care Brașovul mai poate interveni
Momentan se lucrează la emiterea certificatelor de urbanism. Consiliul Județean Covasna și Consiliul Județean Bacău au emis deja certificatele, iar Brașovul sunt încă în proces. Aceasta este singura etapă în care primăriile și consiliul județean brașovean pot respinge traseul prin avize negative. După aceea, procedura de evaluare a impactului asupra mediului va urma, iar șansa de a schimba traseul va fi practic închisă.
Ce ar trebui să se schimbe pentru viitor
Pentru ca deciziile privind infrastructurile majore să nu mai fie luate exclusiv la nivel central, este nevoie de implicare reală a autorităților locale din faza de întocmire a documentațiilor. Primăriile și consiliile județene ar trebui să preiau responsabilitatea pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, asigurând că interesul public local are prioritate. De asemenea, transparența trebuie sporită prin organizarea de dezbateri publice la fiecare etapă a procesului, nu doar comunicări formale după ce deciziile au fost deja luate.
Detaliile tehnice ale variantei finale
Traseul final (varianta magenta) cu lungimea de 39,220 kilometri se desprinde din zona localității Bod, traversează mai multe localități din Brașov și Covasna, inclusiv Sânpetru, Hărman, Prejmer și Stupinii Prejmer. Autostrada va trece prin tunel sub Dealul Lempeș pe o distanță estimată de 500 až 600 de metri și va ocoli localitatea Chichiș. Proiectul se va finaliza cu realizarea unui nod rutier la Sfântu Gheorghe, conectat la Centura Sfântu Gheorghe.
Conform CNIR, soluțiile de tunel vor proteja zonele de conservare naturală, iar consultantul de mediu va identifica specii protejate și va propune măsuri pentru a evita afectarea acestora. Totuși, aceste detalii nu schimbă faptul fundamental: Brașovul nu a avut control asupra alegerii acestui traseu și trebuie acum să accepte consecințele unei decizii luate în birouri bucureștene.