De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a hainelor vechi a devenit obligatorie în România, dar realizarea acestei obligații se dovedește mult mai complicată decât plănuisem.
România se confruntă cu o problemă uriașă de deșeuri textile
De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a hainelor vechi a devenit obligatorie în România, dar realizarea acestei obligații se dovedește mult mai complicată decât plănuisem. Un studiu amplu al Harta Reciclării și Ecoteca arată că deși majoritatea orașelor au implementat containerele de colectare, sistemul rămâne slab și fragil. Doar 6-8% dintre textilele colectate ajung să fie reutilizate sau reciclate, restul fiind incinerate sau depozitate fără vreun beneficiu.
Colectarea există, dar sortarea și reciclarea sunt probleme reale
Administrațiile locale riscă amenzi semnificative pentru că nu pot pune în funcțiune lanțuri complete de colectare și valorificare a deșeurilor textile. Studiul, susținut de ING Bank România, analizează situația din 32 de primării care au răspuns chestionarului. Datele sunt dezolante: în primele zece luni din 2025, doar 2.190 de tone de textile au fost colectate separat, iar media pe locuitor este extrem de mică — doar 0,25 kilograme. Multe orașe fie nu au implementat deloc sistemul, fie au o singură agenție de colectare pentru zeci de mii de oameni.
Problema nu se limitează la colectare. După ce textilele sunt strânse, traseul lor devine nepregătit și opac. Sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea — aceste etape esențiale sunt quasigheșite în majoritatea localităților. Mulți operatori privați și ONG-uri încearcă să salveze ce se poate, dar inițiativele rămân izolate și nesistemice.
Exemple de succes și eșecuri flagrante în țară
Oradea și Sibiul arată cum ar trebui să funcționeze un sistem real. Oradea dispune de 110 puncte de colectare stradale și două centre cu aport voluntar. Din textilele strânse, 28% sunt reutilizate prin donații, 16,5% sunt reciclate în fibre și lavete industriale, 11,5% sunt valorificate prin ardere. Restul ajung la depozite, dar nu rătacesc fără control. Sibiul collaborează cu Caritas și reutilizează aproximativ 70% din hainele colectate.
La polul opus se situează orașe care nu reușesc nici elementarele. Constanța, cu aproape 250.000 de locuitori, are instalat un singur container textile. Sectorul 1 din București nici măcar nu colectează separată hainele vechi. Pitești colectează mai mult de 107 tone anual, dar toate ajung la incinerare. În Suceava, textilele sunt transportate direct la groapa de gunoi, pentru că nu există infrastructură de reciclare.
Ce spun specialiștii: e nevoie de angajament de la toți
Mihail Tănase, consultant al programului Harta Reciclării, explică că primii pași au fost făcuți, dar e doar începutul. Un sistem funcțional depinde de consumatori, producători, comercianți, operatori de colectare și reciclare, autorități locale și legiuitori. Fără implicarea tuturor, munții de haine vechi vor continua să crească.
Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager la ING Bank România, subliniază că economia circulară e soluția care completează eforturile de adaptare la schimbări climatice. Banca finanțează proiecte în acest domeniu, dar fiecare dintre noi trebuie să-și facă partea: să prelungim viața textilelor, să le donăm sau să le reciclăm responsabil.
Ce lipsește pentru a face sistemul complet
Studiul identifică mai multe blocaje grave: lipsa trasabilității deșeurilor după colectare, capacitate redusă de sortare și reciclare, contaminarea frecventă a textilelor și absența unei scheme de răspundere extinsă a producătorilor. Industria modei nu este obligată să finanțeze reciclarea produselor sale, ceea ce lasă povara pe administrațiile publice și pe ONG-uri.
Există o hartă interactivă pe pagina studiului care listează toate reședințele de județ, informații despre gestionarea textilelor și alternative de donație și reutilizare locale. Pentru cei din Brașov și județul Brașov, aceste resurse pot fi deosebit de utile în a identifica unde pot duce corect hainele vechi.
Mesajul campaniei: toți am responsabilitate
Campania Muntele de Haine promovează soluții simple pe care oricine le poate aplica: reutilizare, reparare, reinventare, donare, colectare separată și obiceiuri de cumpărare mai responsabile. Nu este doar treaba autorităților — fiecare dintre noi poate decide cum și unde ajung hainele noastre vechi. Ziua de mâine depinde și de alegerile noastre astazi.