România a reușit o performanță financiară remarcabilă în primele trei luni ale anului 2026. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ la 21,09 miliarde lei, reprezentând doar 1,03% din PIB,...

Deficitul bugetar aproape înjumătățit în primul trimestru din 2026

România a reușit o performanță financiară remarcabilă în primele trei luni ale anului 2026. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ la 21,09 miliarde lei, reprezentând doar 1,03% din PIB, comparativ cu 43,66 miliarde lei (2,28% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. Este o îmbunătățire care arată că măsurile de consolidare fiscală implementate încep să dea roade concrete.

Venituri în creștere, cheltuieli controlate

Creșterea veniturilor bugetare a fost una dintre pilonii acestui succes. Statul a încasat 158,76 miliarde lei în primele trei luni din 2026, cu 12,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Această dinamică pozitivă a fost susținută de încasări mai mari din TVA, care au crescut cu 17,7%, atingând 33,63 miliarde lei. Modificarea cotelor de TVA, conform legislației din 2025, a accelerat încasările brute cu 20,3%.

Impozitele pe salarii și venituri au generat 17,97 miliarde lei, în creștere de 19%. Chiar și eliminarea unor facilități fiscale în sectoare precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT nu a frânat dinamica, ci dimpotrivă a stimulat colectarea. Impozitele pe dividende s-au majorat spectaculos cu 53%, iar cele pe salarii cu 7,6%.

Contribuțiile de asigurări în creștere

Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde lei, o creștere de 7% care reflectă extinderea bazei de impozitare și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii. Veniturile din accize au ajuns la 10,95 miliarde lei, cu o creștere de 9,2%, impulsionate mai ales de încasări din accizele pe produsele energetice. În plus, sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 43,5%, ajungând la 13,20 miliarde lei.

Cheltuieli reduse fără a afecta investițiile

Pe partea de cheltuieli, executivul a reușit o scădere nominală de 2,8%, iar ca pondere din PIB, de la 9,7% la 8,8%. Cheltuielile de personal au fost limitate la 40,85 miliarde lei, cu o reducere de 1,28 miliarde lei comparativ cu perioada similară din 2025. Aceasta a fost posibilă datorită limitării sporurilor și a controlului cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

Investițiile publice au rămas o prioritate, cu 21,67 miliarde lei alocate pentru proiecte de dezvoltare. Aproximativ 74,92% din această sumă provin din fonduri externe nerambursabile, inclusiv finanțări din PNRR. Plăți pentru proiecte europene au crescut cu 12,72% comparativ cu primele trei luni din 2025, compensând scăderea investițiilor din fonduri naționale.

Asistența socială și compensări la energie

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde lei, cu o ușoară scădere de 0,2%. Aceasta a fost influențată de compensările pentru facturi la energie electrică și gaze naturale, care au ajuns la 49,07 milioane lei. Subvențiile au fost direcționate către transportul de călători, producători agricoli și consumatori noncasnici ai energiei, totalizând 2,83 miliarde lei.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 miliarde lei, menținând o pondere stabilă de 0,7% din PIB, în timp ce alte cheltuieli, inclusiv burse și susținere a cultelor, au ajuns la 2,76 miliarde lei. Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au necesitat cheltuieli de 15,84 miliarde lei, cuprinzând atât programe din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, cât și proiecte PNRR.

Consolidare fiscală cu rezultate concrete

Aceste cifre confiră angajamentul Guvernului față de consolidarea fiscală, reușind să reducă deficitul cu 1,25 puncte procentuale din PIB, în timp ce a menținut un ritm ridicat al investițiilor publice. Economia românească vede cum măsurile luate la nivel bugetar încep să producă efectele dorite, cu o mai bună echilibrare între controlul cheltuielilor și creșterea încasărilor.