La doi ani după schimbarea la conducerea Primăriei Brașov, dezbaterea publică se învârte în continuare în jurul trecutului.

Pe scurt

  • Allen Coliban respinge acuzațiile privind pierderea a 500 milioane lei din PNRR
  • Proiectele majore au fost depuse în mandatul USR, între 2020 și 2024
  • Scripcaru continuă să administreze proiecte pe documentații realizate de predecesori

La doi ani după schimbarea la conducerea Primăriei Brașov, dezbaterea publică se învârte în continuare în jurul trecutului. Allen Coliban, acum deputat USR, a organizat luni o conferință de presă pentru a răspunde acuzațiilor formulate de George Scripcaru în ședința Consiliului Local din 22 mai. Pe masă: presupusa pierdere a unui miliard de lei din fonduri europene.

Tabloul e familiar pentru oricine urmărește politica locală. Actualul primar susține că Brașovul a ratat sute de milioane din PNRR din cauza administrației anterioare. Fostul primar, astăzi parlamentar, prezintă date oficiale și spune că totul e o campanie de dezinformare menită să ascundă blocajele curente.

Cum funcționează de fapt banii europeni

Punctul central al argumentației lui Coliban vizează înțelegerea mecanismului de alocare. Fondurile din PNRR nu au fost niciodată împărțite automat municipiilor, ca o moștenire garantată. Toate finanțările se acordă prin apeluri competitive, pe bază de proiecte concrete depuse și evaluate.

Lista proiectelor invocate de administrația Scripcaru ca fiind "pierdute" include campusul de învățământ dual, locuințele nZEB pentru tineri, autobuzele electrice, modernizarea spitalului de pneumoftiziologie și infrastructura pentru biciclete. Coliban susține că toate aceste proiecte au fost inițiate, pregătite și depuse în mandatul său, între 2020 și 2024, documentele fiind predate noii administrații.

Pentru contracte semnate în 2022-2023, primii doi ani sunt destinați în mod normal licitațiilor și elaborării documentațiilor tehnice. Absența deconturilor în această perioadă nu înseamnă eșec, ci o etapă standard de implementare, argumentează fostul primar.

Comparația cu alte orașe

Deputatul USR aduce în discuție exemple concrete din alte municipii aflate în situații identice. La Oradea, campusul pentru învățământ dual finanțat din PNRR a fost finalizat. La Iași, aproape 200 de locuințe nZEB pentru tineri sunt în construcție, iar la Murfatlar 12 locuințe au fost recepționate în martie 2026.

Aceste cazuri demonstrează, spune Coliban, că nu documentațiile predate au fost problema, ci felul în care proiectele au fost gestionate după preluarea mandatului.

Programul Regiunea Centru și apelurile competitive

Coliban respinge și afirmațiile despre pierderea a 350 de milioane de lei prin Programul Regiunea Centru. Apelurile au avut ferestre extinse de depunere, iar majoritatea municipiilor au depus proiecte mari în cel de-al doilea apel – 55 de proiecte, comparativ cu 35 în primul apel.

Administrația Scripcaru depune astăzi proiecte construite integral pe documentațiile tehnice realizate între 2021 și 2024, pe care actualul primar le prezintă drept realizări proprii, notează deputatul.

Dosarul proiectelor ratate din trecut

Conferința de presă a inclus și o secțiune dedicată proiectelor ratate sau executate deficitar în mandatele anterioare ale lui George Scripcaru: garajul RATBV, Park & Ride Bartolomeu, pistele de biciclete și proiectul Rulmentul.

În cazul platformei Rulmentul, documentațiile tehnice realizate în 2018 prin achiziții directe în regim de urgență au fost considerate inutilizabile și cuprindeau propuneri incompatibile cu legislația privind protejarea patrimoniului construit.

Un exemplu recent: renunțarea la două treimi din eco-insulele finanțate prin PNRR, obținute cu efort în mandatul anterior, din refuzul de a impune salubristului dotările necesare.

"Manipularea și minciuna nu țin loc de administrație", declară Coliban. "Este deja ridicol ca, la doi ani după alegeri, administrația Scripcaru să explice fiecare eșec prin 'Coliban e de vină'. Au preluat proiecte mature, cu finanțări obținute, cu documentații pregătite și cu proceduri lansate."

De ce contează pentru Brașov

Dincolo de schimbul de acuzații dintre politicieni, realitatea e că brașovenii așteaptă rezultate concrete: locuințe accesibile pentru tineri, transport public modern, spitale funcționale, piste de biciclete. Fiecare lună de întârziere în implementarea proiectelor europene înseamnă costuri suplimentare și oportunități ratate.

Confruntarea publică dintre Coliban și Scripcaru arată o problemă mai adâncă a politicii locale: lipsa continuității administrative. Când fiecare nouă administrație petrece doi ani acuzând predecesorul pentru probleme moștenite, în loc să rezolve efectiv situația, municipiul stagnează. Documentațiile tehnice și proiectele depuse nu contează dacă nu sunt duse până la capăt.

Pentru cetățean, dezbaterea despre cine a depus sau cine a ratat ce proiect devine secundară în momentul în care vede că autobuzele electrice promise încă nu circulă, locuințele pentru tineri nu se construiesc, iar pistele de biciclete rămân pe hârtie. Responsabilitatea actuală aparține celor care conduc astăzi orașul, indiferent de ce au moștenit.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă PNRR și cum se alocă acești bani?
PNRR este Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România primește fonduri europene post-pandemie. Banii nu se împart automat la primării, ci se acordă prin apeluri competitive, pe bază de proiecte depuse și evaluate.

Brașovul a pierdut efectiv sute de milioane de euro?
Depinde de perspectivă. Nu au fost bani alocați automat și apoi pierduți, ci proiecte depuse care trebuie implementate. Întârzierea în execuție poate duce la pierderea finanțărilor dacă nu se respectă termenele contractuale.

Cine poartă responsabilitatea pentru proiectele întârziate?
Administrația actuală conduce orașul de doi ani și gestionează implementarea proiectelor, indiferent cine le-a inițiat. Responsabilitatea finalizării în termen aparține conducerii curente a Primăriei Brașov.