Parcul fotovoltaic Stupini intră în ultimul an de probe

Parcul fotovoltaic de la Stupini, peste 30.000 de panouri pe un teren în zona industrială, se apropie de momentul punerii sub tensiune.

Parcul fotovoltaic de la Stupini, peste 30.000 de panouri pe un teren în zona industrială, se apropie de momentul punerii sub tensiune. După doi ani de la preluarea proiectului într-o stare precară, primăria a lansat licitația pentru mentenanța și operarea centralei electrice. George Scripcaru anunță că din toamnă ar putea începe testele, iar apoi urmează un an întreg de probe înainte ca energia să ajungă efectiv în rețeaua națională.

Valoarea contractului de mentenanță este estimată la 3,4 milioane de lei fără TVA. Serviciile includ tot ce ține de menținerea funcțională a unui parc fotovoltaic modern: de la verificarea periodică a celor 30.380 de module și a celor 57 de invertoare solare, până la monitorizarea sistemului SCADA și intervenții rapide când ceva nu funcționează. E un angajament pe termen lung, pentru că vorbim de o instalație care trebuie să producă energie în parametri optimi ani de zile.

Un proiect preluat pe jumătate

Primarul nu ascunde faptul că moștenirea administrativă nu a fost una fericită. În 2024, când municipalitatea a preluat parcul, era practic un șantier nefinalizat: panouri montate, dar fără infrastructură funcțională de conectare. Anul trecut s-au executat lucrările de instalare a rețelei care să transporte energia până la stația de 110 kV. Acum, în 2026, se finalizează conectarea în stație și se obțin avizele necesare punerii în funcțiune.

Dar problema reală nu e tehnică, e conceptuală. Parcul a fost gândit să producă energie când sistemul energetic național e deja în surplus - adică ziua, vara, când soarele bate tare și cererea industrială nu e la maxim. Exact când prețurile pe piață sunt mici. Pe de altă parte, municipalitatea are nevoie de energie seara, iarna, când prețurile cresc. Deci, paradoxal, Brașovul va produce energie ieftină pe care o va vinde la preț mic și va cumpăra energie scumpă când are nevoie de ea.

Soluția: stocare, nu doar producție

Scripcaru menționează că se analizează varianta unei stații de stocare a energiei. E singura modalitate prin care un parc fotovoltaic devine cu adevărat util pentru bugetul local: produci când ai soare, stochezi în baterii și consumi când ai nevoie, nu când îți dictează natura. Sistemele de stocare s-au ieftinit considerabil în ultimii ani și multe orașe europene le-au integrat deja în strategiile energetice locale.

Capacitatea instalată e de 20 MW - suficient, teoretic, pentru a acoperi o parte din consumul instituțiilor publice. Dar fără stocare, beneficiul economic rămâne limitat. Municipalitatea va injecta în rețea când toată lumea injectează și va cumpăra înapoi când toată lumea cumpără. Mă rog, e mai bine decât nimic, dar potențialul e neexploatat.

Ce urmează

Procedura de achiziție a fost lansată în SEAP pe 16 iunie 2026. Firmele interesate vor depune oferte, se va semna contractul, iar apoi vine perioada de probe - un an întreg de testare, conform normativelor din energie. Nu poți să bagi 20 MW într-o rețea electrică fără să te asiguri că sistemul e stabil, că invertorii funcționează corect, că nu apar fluctuații care ar putea afecta alți consumatori.

Din toamnă, dacă totul merge conform planului, primele kilowaturi vor curge spre stația de transformare. Dar beneficiile reale pentru brașoveni - facturi mai mici la instituțiile publice, mai puțini bani cheltuiți pe energie - le vom vedea abia peste un an și jumătate, după ce testele se vor finaliza și după ce, eventual, se va implementa și un sistem de stocare.