Săptămâna aceasta ne oferă o imagine fascinantă a Europei în două viteze.

Europa construiește, iar România se confruntă cu propriile demoni

Săptămâna aceasta ne oferă o imagine fascinantă a Europei în două viteze. Pe de o parte, în inima Alpilor se naște cel mai lung tunel feroviar din lume — o capodoperă de 64 de kilometri care va conecta Austria și Italia și va reshape-a logistica continentului. Pe de alta parte, în Odorheiu Secuiesc, o localitate de aici, din Transilvania, se cere ștergerea monumentelor dedicate unor scriitori acuzați de antisemitism. Diferența e semnificativă: Europa construiește viitorul în comun, dar România și Transilvania se zbat încă cu fantasmele trecutului. Și poate asta e lecția zilei.

Tunelul Brenner: când infrastructura devine politică

Proiectul tunelului dintre Austria și Italia nu e doar despre calea ferată. E despre o viziune europeană de conectare, de eficiență și de transport sustenabil. Când va fi gata, va deveni o arteră vitală pentru circulația mărfurilor și persoanelor în toată Europa. Pentru România, mesajul e clar: investițiile în infrastructură transregională nu sunt luxuri, ci necesități economice. Brașovul, ca hub geografic între nord și sud, ar trebui să reflecteze la cum se conectează mai bine la aceste coridoare europene. Avem o poziție privilegiată pe hartă, dar doar dacă facem ceva cu ea.

Memoria și identitatea: conflictul care nu dispare

Cererea din Odorheiu Secuiesc de a șterge monumentele dedicate lui Nyirő József și Albert Wass deschide o rană care nu s-a închis niciodată în Transilvania. Ambii scriitori sunt acuzați de antisemitism și legionarism, iar statul românesc oscilează mereu între recunoaștere și negare. Nu e ușor — conflictele identitare rareori sunt. Dar Europa modernă nu se construiește ignorând crimele din trecut. Germania și-a asumat povestea. Brașovul, oricât de multicultural ar vrea să fie, trebuie să facă același lucru. Ștergerea nu-i răspunsul. Dar nici liniștea complicității.

Când tinerii români cuceresc lumea

Echipa de robotică "Velocity" din Brăila a câștigat Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge la Houston. E ușor să treci cu vederea o astfel de veste, dar nu ar trebui. Aceștia sunt tinerii care nu-și închipuie granițele, care concurează cu Statele Unite și le câștigă. România are potențial genic imobil în școlile sale. Problema e că, foarte des, acești oameni migrează. Europa ar trebui să le ofere șanse în care să nu plece, iar statul român ar trebui să investească în infrastructura educației STEM-ului cum investește Austria în tuneluri.

Ucraina: când pacea devine o chestiune de geografie

Propunerea lui Zelenski ca Azerbaidjanul să găzduiască negocierile cu Rusia e interesantă dintr-o perspectivă geopolitică. Alegerea unei țări musulmane din Caucaz ca mediator semnalează că Ucraina e dispusă să iasă din sfera de confort occidentală. Pentru România, e un memento că pacea în regiune depinde de echilibrul fragil al puterii. Suntem în NATO și UE, dar vecinii noștri se joacă cu foc. Stabilitatea noastră nu-i garantată dacă conflictul din Ucraina se perpetuează.

Reflecție finală

Europa în 2024 nu e o entitate uniformă. E o colecție de proiecte ambițioase și conflicte nerezolvate, de tineri talentați și lideri care se luptă cu istoria. Pentru România și pentru Brașov, lecția e că trebuie să alegem: vrem să construim tuneluri către viitor, sau rămânem blocați în labirinturile memoriei? Răspunsul nu-i nici alb, nici negru. E nuanțat. Dar inacțiunea nu mai e o opțiune.

— Andrei Varga, editorialist KronPapir