Săptămâna aceasta ne aduce o imagine clară a reconfigurării geopolitice europene: doar 11% dintre europeni mai văd SUA ca pe un aliat al Uniunii, conform unui sondaj în 15 țări.
Săptămâna aceasta ne aduce o imagine clară a reconfigurării geopolitice europene: doar 11% dintre europeni mai văd SUA ca pe un aliat al Uniunii, conform unui sondaj în 15 țări. E cel mai scăzut procent din istorie și confirmă ceea ce se simte deja în culoarele de la Bruxelles – Europa trebuie să-și croiască propriul drum. În paralel, în timp ce liderii de la Berlin, Paris și Londra se reunesc pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina, Rusia atacă Cernobîlul cu drone, iar aliații tradiționali din Orientul Mijlociu încep să se îndepărteze de Washington.
Divorțul transatlantic: când numerele vorbesc mai tare decât diplomația
Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe nu lasă loc de interpretări: europenii nu mai cred în alianța tradițională cu America. Acum câteva luni, în noiembrie 2024, 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat – acum procentul celor care îi văd ca pe un partener de încredere a scăzut la 11%. Aproape jumătate dintre respondenți cred că relațiile s-ar îmbunătăți dacă Trump ar pleca de la putere.
Pentru România, această schimbare de paradigmă are implicații concrete. Suntem un stat care și-a fundamentat strategia de securitate pe parteneriatul cu SUA și pe prezența NATO. Dacă Europa dezvoltă propriile capacități de apărare – și toate semnele indică în această direcție – vom trebui să contribuim financiar și militar mai mult decât în trecut. Pentru Brașov, oraș cu industrie de apărare și tradiție în domeniul tehnologiilor, asta înseamnă oportunități: comenzi pentru componente, contracte pentru firme locale, locuri de muncă în sectoare cu valoare adaugată înaltă.
Ucraina și paradoxul european: solidaritate fără America
Întâlnirea de duminică de la Londra – cu Zelenski, Macron, Starmer și Merz – este simbolică. Liderii europeni discută viitorul Ucrainei fără prezența americană la masă. Atacul rusesc cu drone asupra depozitului de combustibil nuclear uzat de la Cernobîl amintește că Moscova nu face rabat de la escaladare, chiar și când țintele sunt de un cinism terifiant.
Europenii încep să înțeleagă că pacea pe continent depinde mai mult de ei înșiși decât de Washington. Această conștientizare vine târziu, dar vine decisiv. Pentru români, Ucraina nu este o problemă abstractă – este granița noastră, sunt refugiații care tranzitează țara, este volatilitatea prețurilor la energie care ne afectează buzunarele în Brașov ca oriunde altundeva.
Netanyahu și Trump: când interesele divergează
Posibila ruptură dintre Trump și Netanyahu – pe care experții o analizează acum în detaliu – arată fragilitatea alianțelor bazate pe personalități, nu pe interese structurale. "Cel mai bun prieten pe care l-a avut vreodată Israelul" pare să fie o etichetă exagerată pentru o relație ce se confruntă acum cu tensiuni serioase.
Și în acest caz, Europa trebuie să-și definească propria poziție în Orientul Mijlociu, independent de reflexele americane. O Europă mai autonomă înseamnă o diplomație mai nuanțată, dar și responsabilități mai mari.
Infrastructură și simboluri: de la Carpați la Trianon
În mijlocul acestor mișcări tectonice geopolitice, viața merge înainte. "Cârtița" care va săpa tunelul Poiana pentru Autostrada Sibiu-Pitești este așteptată în următoarele săptămâni. E un proiect concret care ne leagă mai bine de Vest, care reduce distanțele în interiorul țării, care creează premisele pentruo economie mai integrată. Pentru brașoveni, înseamnă acces mai rapid către Pitești și București, oportunități economice, turism consolidat.
Manifestația de la Ambasada României din Budapesta dedicată Tratatului de la Trianon – cu participarea unor politicieni unguri, dar fără prezența partidului de guvernământ în formula completă – ne arată că simbolurile istorice rămân sensibile. Dar poate că, într-o Europă care învață să stea pe propriile picioare, vom reuși să discutăm aceste subiecte cu mai multă maturitate.
Europa se schimbă. América lui Trump forțează continentul să-și asume rolul de actor global independent. Pentru România și pentru Brașov, asta înseamnă provocări, dar și șanse pe care nu le-am mai avut de multă vreme. Întrebarea nu este dacă ne vom adapta, ci cât de repede vom înțelege că vremea dependenței confortabile s-a încheiat.
— Andrei Varga, editorialist KronPapir
