Când doi dintre pilonii Uniunii Europene se ceartă cu privire la cum să finanțeze viitorul continentului, restul Europei — inclusiv România — rămâne cu gândurile-n zori.

Europa se divide pe bani și visioane

Când doi dintre pilonii Uniunii Europene se ceartă cu privire la cum să finanțeze viitorul continentului, restul Europei — inclusiv România — rămâne cu gândurile-n zori. Germania lui Friedrich Merz a respins miercuri propunerea lui Emmanuel Macron privind împrumuturile comune europene, iar acest refuz nu este o simplă neînțelegere tehnică. Este o despărțire de viziuni fundamentale despre ce înseamnă "Europa" în următoarele decenii.

Merz vrea reforme înaintea cheltuielilor; Macron vrea investiții pentru a rămâne competitivi global. România stă între ei și urmărește. Decizia care se va lua la summitul UE din această săptămână va determina dacă vom avea fonduri pentru infrastructură, inovație și tranziție energetică — sau dacă vom cere din nou bani împrumutați pe piețele internaționale, la dobânzi mai mari.

India deschide uși, dar pentru cine?

În timp ce Europa se ceartă pe sapa ei, Ursula von der Leyen anunță negocieri comerciale cu India care ar deschide o piață de 2 miliarde de consumatori. Acordul este într-adevăr masiv, dar ascunde și o realitate mai puțin plăcută: dacă nu suntem uniți și nu avem putere de negociere solidă la nivel european, riscăm să devenim pe rând parteneri slabi ai marilor puteri globale.

Pentru brașoveni și pentru economia românească, asta înseamnă concurență fieră de la producători indieni în sectoare precum textilele, electonica și componente auto. Avem câteva ani să ne pregătim pentru această deschidere.

Când reziliența devine notizie

Un pilot somalez ateriza de urgență avionul pe țărm și salva 55 de vieți — o clipă de luciditate și curaj în haosul unei defecțiuni tehnice. Povestea lui ar trebui să ne amintească că în criza adevărată, oamenii reacționează. Europa și România nu sunt în pericol acum, dar avem nevoie de piloți buni care cunosc bine pista.

Ce se petrece acasă nu rămâne acasă

Ciprian Ciucu discută cu Banca Mondială despre finanțarea reformei administrative a Bucureștiului. Nicaieri în aceaste discuții nu apare Brașovul — și asta nu este o surpriză. Capitalul domină gravitațional politica de finanțare din România. Dar dacă Bucureștiul se reformează cu ajutor internațional, ar trebui să ne întrebăm: de ce municipii precum Brașov nu beneficiază de aceleași oportunități de dialog cu instituții financiare internaționale?

Răspunsul este că nu cerem. Nu suntem la masa negocierilor.

Reflecția editorialistului

Europa se află la o cărămidă în drumul ei. Germania și Franța negociază despre viitor; India și alte puteri emergente așteaptă la ușa. România e pe coridor, cu un picior în occident și altul în negură. Nu putem fi pasivi. Brașovul în special, cu potențialul său industrial și turistic, trebuie să cească vocea în negocierile care-l privesc direct.

Întrebarea nu este "cine va decide pentru noi?" Întrebarea este: "Cine se-ntreabă ce vrem noi?" Și mai important: le-am spus?

— Andrei Varga, editorialist KronPapir