Vii pe strada Republicii, intri pe lângă Maternitate, și vezi o clădire veche care pare desprinsă din altă epocă.

Pe scurt

  • Rămășițe umane și un făt descoperite în subsolul fostului Spital Dermato.
  • Procurorii anchetează ipoteza că erau material didactic pentru studenți.
  • Clădirea, monument istoric, a fost vandută și lăsată în paragină 14 ani.

Vii pe strada Republicii, intri pe lângă Maternitate, și vezi o clădire veche care pare desprinsă din altă epocă. Acoperișul în stări, geamurile sparte, pereții care se-ngrămădesc sub propria greutate. Oricine din Brașov care a trecut pe acolo s-a gândit: ce-i în clădirea asta? De ce se lasă așa? Ei bine, răspunsurile pe care le-au găsit procurorii nu sunt tocmai liniștitoare.

Descoperirea care a zdruncinat o întreagă istorie

La începutul acestei luni, într-un subsol greu accesibil al fostului Spital de Dermato-Venerice, au fost găsite rămășițe umane și resturile unui făt. Nu vorbim despre o întâmplare la care cineva nu se-ar gândi — vorbim despre dovezi care, la prima vedere, par absurde pentru epoca în care trăim.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a deschis imediat un dosar penal pentru ucidere din culpă. Și asta nu-i o formalitate — asta-i o anchetă serioasă cu procurori care-și pun semnul de întrebare pe papier și caută răspunsuri concrete.

Prima ipoteză pe care o investighează oamenii legii? Că acele rămășițe umane și acel făt erau material didactic pentru studenții Facultății de Medicină. Să spunem lucrurilor pe nume: cadavre folosite pentru a-i învăța pe viitorii medici cum funcționează corpul uman. Nu e o ipoteză aberantă din punct de vedere istoric — știința se-a construit și pe asemenea practici — dar în contexte controlate, cu consimțământ, cu arhive și cu protocol. Nu-n subsolul unei clădiri abandonate.

Silența Facultății și misterul arhivelor pierdute

Când au întrebat reprezentanții Facultății de Medicină ce știu despre laboratorul din subsol, răspunsul a fost... problematic. Nu cunosc date despre asta, au zis ei, că nu există arhive. Just like that. Vreo zece ani de istorie medicală brașoveană, aparent ștearsă din memoria instituțională.

Greu de crezut? Da. Imposibil? Nu. Știm cu toții cum funcționează România pe la dosare și registre. Dar în cazul ăsta, absența dovezilor documentare nu-i doar incomodă — e suspect. Foarte suspect.

Clădirea în care au fost găsite aceste rămășițe face parte dintr-un complex construit în 1897 și 1937, o piesă de patrimoniu brașovean care apare pe Lista Monumentelor Istorice. Teoria că era folosit pentru practică medicală nu-i departe de realitate. Multe facultăți europene din acea perioadă aveau cadavre în subsoluri. Numai că acolo, există înregistrări, documente, și o liniștire a spiritelor că s-a întâmplat sub supervizare.

Povestea unei clădiri condamnate

Să facem puțin istoria. În 2012, Consiliul Județean Brașov a vândut spitalul unei companii israeliene, Stero Holding, pentru 1,8 milioane euro. Planurile erau mari: demolează clădirea veche, construiește un complex hotelier pe locul lui. Normal, suna ca un plan decent pentru zona veche a Brașovului.

Dar apoi s-a întâmplat ce se-ntâmplă mereu în România. Direcția Județeană de Cultură a blocat orice demolire sau construcție, pentru că, pe bună dreptate, clădirea-i monument istoric. Cruce pe tine. Și dintr-o dată, investitorul privat s-a găsit cu o proprietate care nu-l poate nici desfonda, nici folosi. Un pus pe raft.

Timp de 14 ani — patru zeci și patru sezonuri — clădirea a stat acolo, lovită de vânt și ploaie, mâncată de umiditate și uitare. Nu o clădire care se păstrează din grijă pentru patrimoniu — o clădire care se lasă la moarte lentă, în mijlocul unei zone istorice care-și-nclină capul din rușine.

De ce contează pentru Brașov

Découverta asta nu-i doar o curiozitate morbidă pentru rubrica de faits divers. E o întrebare mai adâncă despre cum administrezi o urbe care are 900 de ani și e plin de clădiri vechi. Brașovul e construit pe straturi de istorie — românii, ungarii, germanii, evreii s-au-ncrucișat aici și au lăsat urme în piatră și zidărie. Atunci când lași asemenea monumente în paragină, nu doar că-i dezertezi — îi-ncurajezi pe cei care ar vrea să-i exploateze pentru lucruri nelegitime.

În al doilea rând, asta ne pune pe gânduri la modul în care funcționează instituțiile culturale și medicale din Brașov. Dacă o Facultate de Medicină nu-și cunoaște propria istorie, dacă nu are arhive, dacă nu poate spune din care an datează acel laborator și pentru ce anume era folosit, atunci ceva nu funcționează cum trebuie. Instituțiile publice au responsabilitate față de cetățeni, și asta include și memorie instituțională.

Și în sfârșit, e o lecție pentru viitori proprietari de monumente istorice și pentru autoritățile care le supravegheaza. Trebuie găsit echilibrul între conservare și degradare lentă. O clădire lăsată în paragină 14 ani nu-i conservată — e ucisă în rate.

Întrebări frecvente

Care-i situația juridică a clădirii acum?

Clădirea rămâne proprietatea companiei Stero Holding, iar ancheta se concentrează pe descoperirile din subsol și pe responsibility instituțiilor medicale care ar fi folosit-o. Direcția de Cultură încă are cuvânt de spus dacă demolarea e permisă sau dacă se-ntâmplă o restaurare. Practic, e-n litigiu între proprietate privată și patrimoniu public.

Cadavrele astea de când sunt acolo?

Nu știm cu exactitate. Procurorii vor face analize de antropologie și dată, dar considerând că spitalul a funcționat până în 2007 și laboratorul Facultății probabil încă mai mult, vorbim despre rămășițe din perioada interbelică sau din primii ani ai comunismului. Perioada când practica medicală era ceva mai... improvizată.

Se va deschide o anchetă și la Facultatea de Medicină?

E probabil. Parchetul o să-și urmărească linia de investigație cu instituția medicală din Brașov, mai ales dacă se confirmă că rămășițele erau folosite pentru didactică fără consimțământ sau înregistrare corespunzătoare. Asta ar putea deschide alte dosare — pentru nerespectarea protocoalelor sau pentru ceea ce era considerat etic în epocă.