Într-o lume care se schimbă cu viteza internetului, Brașovul se află la o răscruce.

Când tehnologia devine o chestiune de supraviețuire

Într-o lume care se schimbă cu viteza internetului, Brașovul se află la o răscruce. Nu-i o dramatizare. În timp ce orașe precum Cluj și București atrag capital de risc și talente IT în masă, noi aici în centrul țării vorbim încă prea des despre valorile tradiționale ale industriei. Nu că acelea nu contează — conta, și vor conta mereu. Dar tehnologia nu e o completare a economiei locale. E fundamentul ei viitor.

Startup-urile nu se dezvoltă singure

Ecosistemul tech nu apare din senin. Se construiește, iar construcția necesită trei ingrediente: oameni talentați, capital accesibil și o cultură care să celebreze riscul și experimentul. Brașovul are deja talentul — avem promoții întregi de programatori și designeri care lucrează pentru companii din Silicon Valley. Problema? Mulți dintre ei se gândesc mai mult să plece decât să rămână.

De ce ar fi mai atractiv să-și înceapă o companie aici, în Brașov, decât să se mute la Cluj, unde infrastruktura de finanțare e mai dezvoltată? Asta-i întrebarea pe care trebuie s-o răspundem urgent.

Digitalizarea nu e un trend, e o necesitate

În afara sectorului IT pur, administrațiile locale și mediul de afaceri brașovean stau în urmă cu câțiva ani la capitolul digitalizare. Plăți online dezorganizate, servicii publice care funcționează încă cu hârtie și cozi, IMM-uri care nu au nici măcar o pagină web funcțională. Asta nu-i o problemă doar de imagine — e o problemă de productivitate și competitivitate.

Un comerciant din Centru care nu poate gestiona inventarul printr-o aplicație mobilă, o școală care trimite notele pe email în fișiere Word, un birou de permise care ține evidența în caiete — toate asta-s cazuri reale. Și-n fiecare caz, vorbim despre ore pierdute și frustare inutilă.

Oportunitatea care bate la ușa

Dar există și vestea bună. Brașovul are ceea ce puține orașe români au: o populație tânără, educată și conectată la oportunitățile globale, plus o bază industrială serioasă care ar putea beneficia imens de digitalizare. Fabricile din zona, serviciile, construcțiile — toate au nevoie de optimizare tech.

Deja sunt mici semințe germinate. Sunt agenții de web design care cresc, companii de consultanță care se dezvoltă, oameni care experimentează cu IoT și automatizare. Doar că-s prea puțini și prea izolați pentru a crea o mișcare reală.

Ce ar trebui să se întâmple acum

Autorități locale și sector privat ar trebui să colaboreze la trei niveluri:

1. Sprijin pentru startupuri locale: Incubatoare accesibile, scutiri de taxe pentru primii ani, și-n special, ușurarea birocratiei. Un programator tânăr ar trebui să-și înregistreze o firmă în câteva ore, nu zile.

2. Digitalizarea administrației: Oraș inteligent nu înseamnă LED-uri colorate pe clădiri. Înseamnă servicii publice online, date deschise, și o administrație care funcționează pe principii de transparență și eficiență.

3. Educație tech continuă: Codecamps, workshopuri, parteneriate cu universități. Talentul se află aici, trebuie doar canalizat corect.

Reflecția de joi

Tehnologia nu e ceva care se întâmplă altora, în alte orașe. E ceva pe care noi o creăm, zilnic, cu deciziile pe care le luăm. Un startup care se naște în Brașov, o primărie care digitalizează serviciile, un copiil care descoperă că-i pasionează programarea — astea sunt schimbările mici care se adună în schimbări mari.

Întrebarea care mă ocupă în această joi e: Brașovul va fi ciudad care se adaptează și prosperă în era digitală, sau un loc frumos unde talentul creează pentru alții? Răspunsul nu depinde de tehnologie. Depinde de noi.

— Andrei Varga, editorialist KronPapir