Când aud cuvântul "inovație", majoritatea brașovenilor se gândesc la Bucureștiul plin de birouri IT sau la Silicon Valley.

De ce tehnologia e mai mult decât coduri și startup-uri

Când aud cuvântul "inovație", majoritatea brașovenilor se gândesc la Bucureștiul plin de birouri IT sau la Silicon Valley. E o greșeală des întâlnită. Tehnologia nu e doar o chestiune de geografie urbană sau capital de risc — e o chestiune de mentalitate. Și Brașovul, în ultimii ani, a prins să dezvolte exact asta: o mentalitate care spune că în secolul XXI nu mai poți conduce o primărie, o școală sau un business tradițional fără să-ți digitalizezi procesele.

Ce se întâmplă în ecoul tehnologic brașovean

Orașul nostru nu e acasă unei Uber sau Spotify. Asta-i adevărat. Dar ceea ce se întâmplă aici e mai grav decât o simplă abență de unicorn: avem o problemă de vizibilitate și de conectare între actorii locali. Suntem purtători de soluții IT competitive, de tineri oameni de știință și de inițiative digitale solid construite, dar nu știu să vorbim despre asta la fel de tare cum o fac colegii din nord.

Startup-urile brașovene din domenii precum automatizare industrială, soluții cloud sau analiză de date sunt internaționale în piața, dar locale în imaginație. Acesta e paradoxul care merită discutat pe pauza de cafea de joi dimineață.

Administrația și educația: digitalizarea nu mai e opțională

Unde se vede cu adevărat schimbarea e în instituțiile publice. Școli care trec la platforme de e-learning, primării care implementează sisteme de management digital, spitale care-și reorganizează arhivele în cloud — asta-i revoluția care nu face titluri mari, dar schimbă viața oamenilor. O mamă care-și poate verifica online nota copilului la 23:30, o persoană în vârstă care nu mai trebuie să facă o coada de două ore pentru o cerificare — asta-i inovație reală.

E adevărat, implementarea-i adesea nesincronizată și fragmentată. Fiecare instituție merge pe drumul ei. Dar viteza e acolo, și e mai importantă decât perfecțiunea inițială.

Deficitul: lipsa unei viziuni coerente

Problema nu e lipsa talentului sau a ideilor. E lipsa unei strategie de ecosistem tehnologic la nivel de oraș. De ce nu facem din Brașov un pol regional de IT și inovație la fel cum s-au gândit orașele mai micuțe din Europa Centrală? Investiții în educație STEM continuă, spații de co-working cu adevărat funcționale, incubatoare de startup-uri susținute de capital privat și public — sunt recipe cunoscute, doar nu sunt applicate sistematic.

Universitatea noastră are facultăți solide de informatică. De ce nu sunt mai conectate cu piața? De ce tinerii care se formează în Brașov se duc invariabil să-și caute sorți în străinătate? Asta nu-i doar o pierdere economică — e o pierdere culturală și de capital uman.

Reflecția de joi

Tehnologia nu-i o forță magică care va rezolva totul. Dar-i o țarc de luptă unde orașele care nu se mobilizează acum vor rămâne în urmă. Brașovul are toate elementele pentru a fi mai mult decât o periferie digitală a Bucureștiului. Are oameni cu gândire inovatoare, are potențial educațional, are o comunitate care-și iubește orașul. Ce îi lipsește-i doar corectitudinea strategică și voința comună de a spune: da, noi putem fi mai mult.

Marea întrebare nu-i dacă tehnologia vine la Brașov. Vine sigur. Întrebarea-i: vine pe termenii noștri, cu oamenii noștri în fruntea schimbării, sau vin doar efectele ei — precarizare, migrație către alte orașe, iar noi rămânem doar consumatori de inovație făcută în altă parte?

Răspunsul depinde de alegerile pe care le facem acum.

— Andrei Varga, editorialist KronPapir