O grupă de 118 procurori din întreaga țară, inclusiv din Direcția Națională Anticorupție și Parchetul European, a lansat un apel public către legiuitori și autoritățile executive pentru o...
Apel pentru reformă: 118 procurori critică sistemul de expertize obligatorii
O grupă de 118 procurori din întreaga țară, inclusiv din Direcția Națională Anticorupție și Parchetul European, a lansat un apel public către legiuitori și autoritățile executive pentru o recalibrare urgentă a legii evaziunii fiscale. Aceștia contestă obligativitatea expertizelor de specialitate în cazurile de fraude fiscale, considerând că noua legislație creează obstacole majore în luptei împotriva evaziunii și încarcă excesiv sistemul judiciar.
Ce se schimbă în legislație și de ce e problematic
Prin modificările introduse de Legea nr. 126/2024, expertiza fiscală a devenit o condiție obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazurile de evaziune. Anterior, era un instrument facultativ, supus liberei aprecieri a magistraților. Procurorii avertizează că această schimbare transformă expertiza dintr-un mijloc de probă util într-un filtru formal, care frânează investigațiile și denaturează procesul penal echitabil.
Riscuri și efecte negative asupra justiției
Potrivit apelului, noua legislație generează probleme concrete și grave. Prelungește semnificativ durata urmăririi penale, întrucât expertizele fiscale sunt consumatoare de timp și resurse. Costurile sunt enorme – ajungând la câteva mii de euro pe fiecare expertiză – bani care apasă asupra bugetelor limitate ale organelor judiciare și al Ministerului Public.
Un alt argument puternic al procurorilor: obligarea la expertize sofisticate chiar și în cazuri banale. Spre exemplu, în dosare unde prejudiciul constă doar în eludarea TVA, stabilirea daunelor se rezumă la o simplă adunare a valorilor din facturi. Impunerea unei expertize costisitoare în asemenea situații este disproporționată și irațională, susțin magistrații.
Cel mai grav risc: posibilitatea ca toate rechizitoriile emise între iunie 2024 și decembrie 2025 să fie considerate neregulate și restituite la parchete în bloc pentru remedierea acestei pretinse neregularități. O astfel de situație ar putea afecta stabilitatea investigațiilor și chiar ar putea duce la depășirea termenelor de prescripție.
Practica europeană și perspective internaționale
Procurorii remarcă că România se izolează de bunele practici europene. În Germania și Italia, state membre dezvoltate, nu se recurge la expertize fiscale obligatorii în cazuri similare. Procurorul-șef al Parchetului European declara recent că determinarea prejudiciului fiscal este o operațiune tehnică standard, realizabilă de organele judiciare și fiscale fără recurgerea forțată la expertiză. Aceasta ar trebui rezervată situațiilor efectiv complexe, nu transformată într-un filtru formal și costisitor.
Soluția propusă: revenire la normalitate procedurală
Procurorii solicită transformarea expertizei dintr-o condiție obligatorie într-un mijloc de probă facultativ, supus liberei aprecieri a magistraților. Scopul legii evaziunii fiscale – recuperarea rapidă a prejudiciilor și sancționarea proporțională a faptelor – trebuie menținut, dar în cadrul unui proces penal echitabil, bazat pe evaluarea libera tuturor probelor disponibile.
Apelul a fost susținut de procurori din toate nivelurile sistemului judiciar: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchete de pe lângă curți de apel, tribunale și judecătorii din întreaga țară, plus specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.