Zece miliarde de euro. Cam atât câștigă România din turism într-un an bun, sau cât consumă la importuri de gaze naturale pe doi ani.
Pe scurt
- România a absorbit 10 miliarde euro fonduri europene în 12 luni
- Cel mai bun rezultat din istoria absorbției fondurilor UE
- Ministrul Pîslaru anunță performanța pentru perioada iunie 2025-2026
Zece miliarde de euro. Cam atât câștigă România din turism într-un an bun, sau cât consumă la importuri de gaze naturale pe doi ani. Acum vorbim despre bani europeni care au ajuns efectiv în țară, nu despre promisiuni sau alocări teoretice. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că perioada iunie 2025 – iunie 2026 marchează un record absolut la absorbția fondurilor UE.
E o performanță pe care România o alerga de ani buni. Pentru context: în 2019, absorbeam greu 3-4 miliarde anual, iar birocrația te omorâa înainte să vezi vreun ban. Acum, în doar 12 luni, am reușit să atragem de trei ori mai mult. Pîslaru, un tehnokrat ajuns ministru într-un guvern PNL dominat încă de tehnica veche politică, pare să fi pus la punct o mașinărie funcțională.
Ce înseamnă, de fapt, absorbția fondurilor
Mulți confundă alocarea cu absorbția. România are alocate zeci de miliarde de euro din bugetul UE pentru 2021-2027. Dar a absorbi banii înseamnă altceva: proiecte depuse, aprobate, implementate, verificate, decontate. Înseamnă că undeva în țară s-a turnat asfalt, s-a ridicat o clădire, s-a cumpărat un echipament medical sau s-a format un antreprenor.
Cele 10 miliarde se împart pe multiple programe: infrastructură, mediu, educație, digitalizare, competitivitate pentru IMM-uri. O parte ajung la primării, care modernizează drumuri sau rețele de apă. Alta merge către spitale sau către companii care investesc în tehnologie. În teorie, fiecare euro european ar trebui să genereze dezvoltare reală.
Întrebarea e dacă acești bani produc impact pe termen lung sau dispar în proiecte mediocre. România are un istoric mixt: autostrăzi gata după ani de întârzieri, dar și clădiri publice supraevaluate sau infrastructură educațională proiectată prost.
Context politic și competiție internă
Anunțul vine într-o perioadă electorală prelungită. PNL, partid aflat la guvernare în coaliție, are nevoie de realizări concrete după ce PSD domină sondajele. Pîslaru, fost europarlamentar și economist, e unul dintre miniștrii tehnocrați pe care liberalii îi folosesc pentru a contrabalansa imaginea de partid vechi.
Performanța la fonduri europene e una dintre puținele victorii clare pe care le poate brandui un guvern. Nu e inflație, nu e creștere economică generală, ci ceva măsurabil și verificabil. Comisia Europeană publică lunar datele de absorbție, deci nu poți minți prea mult.
Totuși, opoziția va ataca imediat: banii au ajuns la primari PNL? Au fost favorizate anumite județe? Sunt proiecte reale sau doar decontări formale? Transparența în utilizarea fondurilor rămâne o problemă cronică în România, indiferent cine guvernează.
Ce înseamnă asta pentru Brașov
Județul Brașov a fost mereu printre beneficiarii mari de fonduri europene, mai ales pe infrastructură turistică și industrială. În ultimii doi ani am văzut modernizări în Săcele, investiții în zona industrială din Ghimbav, proiecte de mobilitate urbană în Brașov. O parte din acești 10 miliarde au trecut și prin administrațiile locale de aici.
Concret, Primăria Brașov lucrează la extinderea rețelei de transport public electric, finanțată tot din fonduri europene. Săcele a primit bani pentru reabilitarea infrastructurii în cartierele Cernatu și Turcheș. Codlea și Făgăraș au proiecte pe componenta industrială, pentru companii care fac relocare din vestul Europei.
Problema locală e că birocrația rămâne încă greoaie. Chiar dacă ministerul anunță absorbție record, la nivel de primărie procesul e lent. Un primar din zonă îmi spunea că documentația pentru un proiect european simplu înseamnă sute de pagini și luni de așteptare. Când banii ajung, jumătate din valoarea lor s-a erodat deja din cauza inflației și a creșterii costurilor cu materialele de construcție.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă exact „absorbție de fonduri europene