În ședința de Consiliu Local din 22 mai 2026, Brașovul a asistat la un spectacol pe care l-am mai văzut: fosta administrație arată cu degetul spre fosta administrație.

Pe scurt

  • Scripcaru acuză pierderea a 1,05 miliarde lei din fonduri europene în 2020-2024
  • Coliban îi reproșează că pierde acum 260 milioane pentru autobuze electrice
  • Licitația pentru autobuze, lansată în martie 2025, expiră pe 30 iunie

În ședința de Consiliu Local din 22 mai 2026, Brașovul a asistat la un spectacol pe care l-am mai văzut: fosta administrație arată cu degetul spre fosta administrație. George Scripcaru, revenit primar după ce l-a învins pe Allen Coliban în toamna lui 2024, a pus pe masă o cifră care nu poate fi ignorată: 1,05 miliarde de lei din fonduri europene pierdute între 2020 și 2024. Adică pe parcursul mandatului adversarului său politic.

Coliban a răspuns exact cum te-ai aștepta: că manipularea e grosieră, că proiectele erau în grafic când a predat mandatul, iar dacă s-au ratat, e pentru că Scripcaru le-a gestionat prost după întoarcerea sa la Primărie. Certurile astea au un numitor comun dureros: Brașovul pierde bani europeni în timp ce politicienii se aruncă cu vina unul în celălalt.

Cazul autobuzelor electrice: cronologia unui eșec

Hai să luăm exemplul cel mai concret din argumentația lui Coliban, pentru că e verificabil. Pe 27 martie 2025, Primăria Brașov anunța oficial lansarea procedurii de achiziție pentru 88 de autobuze electrice. Deci la cinci luni după ce Scripcaru preluase din nou conducerea orașului. Licitația asta valorează aproximativ 260 de milioane de lei din PNRR.

Acum, în mai 2026, finanțarea expiră pe 30 iunie. Definitiv, cum subliniază Coliban. Între timp, Timișoara, care a lansat aceeași procedură pentru autobuze similare de 10 metri, primește deja vehiculele. Ce s-a întâmplat la Brașov? Licitația a fost contestată, blocată, lăsată să se târască. Cine poartă responsabilitatea pentru o licitație lansată în martie 2025 și eșuată în 2026? Logica elementară spune că administrația care o conducea atunci.

Jocul cu cifrele și mandatele

Scripcaru vorbește despre perioada 2020-2024, adică mandatul lui Coliban. Pierderi pe POR, PNRR, Programul Regiunea Centru. Un miliard și ceva. Sună apocaliptic. Coliban răspunde că proiectele erau contractate, în grafic, pregătite pentru finalizare și decontare. Campusul pentru învățământul dual, locuințele pentru tineri, centrele de managementul deșeurilor. Scripcaru însuși se lăuda cu ele în urmă cu un an, spune fostul primar.

Realitatea, ca de obicei, e probabil undeva la mijloc. Unele proiecte pot fi fost într-adevăr pregătite corespunzător, altele nu. Tranziția dintre administrații amplifică problemele. Dar când vine vorba de bani europeni, termenele nu negociază. Fondurile au deadline-uri fixe. Fie le accesezi, fie le pierzi. Nu contează cine e vinovat din punct de vedere politic.

Site-ul șters și arhiva păstrată

Un detaliu interesant din replica lui Coliban: administrația sa avea un site public unde urmărea transparent etapele proiectelor rămase, cu termene, sume, tot. Scripcaru ar fi șters informațiile, dar Coliban susține că arhiva e disponibilă pe proiecte.colibanprimar.ro. Asta contează. Transparența în administrația publică nu e un moft, ci un instrument de responsabilizare.

Dacă într-adevăr Coliban lăsase proiectele documentate complet, cu termene clare și proceduri în derulare, atunci întrebarea devine una simplă: de ce administrația actuală nu le-a dus la bun sfârșit? Dacă documentația era incompletă sau defectuoasă, atunci de ce Scripcaru a preluat mandatul fără a trage alarma imediat?

Coliban amenință cu instanța. Rar se întâmplă să ajungem la sentințe în litigiile astea politice, dar amenințarea în sine arată că fostul primar consideră că are documente solide în spate.

De ce contează pentru Brașov

Pentru orașul ăsta, pierderile astea nu sunt doar cifre politice. Sunt autobuze electrice care nu vor circula pe străzi, deși aglomerația și poluarea cresc. Sunt locuințe pentru tineri care nu se vor construi, deși prețurile chiriilor urcă constant. Sunt campusuri educaționale care rămân pe hârtie. Fondurile europene sunt o oportunitate rară pentru un oraș care crește rapid și are nevoie disperată de infrastructură modernă.

Brașovul pierde în fața Timișoarei, Clujului, chiar și a Sibiului, nu pentru că nu are proiecte, ci pentru că administrațiile succesive nu reușesc să le finalizeze. Politica locală devine un obstacol mai mare decât birocratia europeană. În timp ce primarii se aruncă cu vina, fondurile expiră, iar orașul rămâne fără ce avea nevoie.

Întrebări frecvente

Cine poartă răspunderea pentru pierderea fondurilor europene?

Depinde de momentul în care proiectul a eșuat. Dacă licitația pentru autobuze a fost lansată în martie 2025 de administrația Scripcaru, atunci responsabilitatea pentru eșecul ei cade pe mandatul actual. Pentru proiectele din perioada 2020-2024, răspunderea teoretică revine administrației Coliban, dar tranziția între mandate complică imaginea.

De ce Timișoara a reușit cu autobuzele electrice și Brașovul nu?

Timișoara a lansat aceeași procedură de achiziție pentru autobuze similare și le primește deja. La Brașov, licitația a fost contestată și blocată, procedura s-a întârziat și acum finanțarea expiră pe 30 iunie 2026. Diferența stă în gestionarea administrativă și capacitatea de rezolvare rapidă a contestațiilor.

Ce se întâmplă cu banii după ce termenul expiră?

Fondurile europene nerambursabile se pierd definitiv. Nu pot fi recuperate sau reprogramate. Orașul va trebui să găsească alte surse de finanțare, fie bugetu propriu, fie alte programe viitoare, dacă vor mai exista.