Miliard de euro pierdut: primarul Scripcaru aduce factura

În ședința de consiliu local din 22 mai 2026, George Scripcaru a deschis registrul cu un bilanț care mai degrabă semăna cu o fișă de inventar post-dezastru: 1,05 miliarde de lei pierduți în...

În ședința de consiliu local din 22 mai 2026, George Scripcaru a deschis registrul cu un bilanț care mai degrabă semăna cu o fișă de inventar post-dezastru: 1,05 miliarde de lei pierduți în mandatul trecut. Fonduri europene care nu și-au mai găsit drumul spre Brașov. Proiecte care au rămas înghețate la stadiul de titlu. Bani care pur și simplu s-au evaporat.

Primarul actual nu s-a mulțumit doar să arunce cifra pe masă. A venit cu detalii. Directorul Bianei Lorincz-Kraila a explicat harta dezastrului: 500 de milioane lei din PNRR, rămași la progres zero până în noiembrie 2024. Alte 200 de milioane din Programul Operațional Regional, contracte semnate încă din 2019 dar lăsate să îmbătrânească în sertare. Încă 350 de milioane din Programul Regiunea Centru, unde până la închiderea apelurilor nu se depusese literalmente nimic.

Listele sunt lungi și concrete. 88 de autobuze electrice – 262 de milioane zborate. Campus pentru învățământ dual – 123 de milioane. Locuințe pentru tineri – peste 21 de milioane. ITS și e-ticketing pentru transport – aproape 30 de milioane. Reabilitarea Școlii nr. 5 – peste 2 milioane. Fiecare proiect cu termenele lui, cu etapele lui, cu oportunitățile lui ratate.

Cum se pierd fonduri europene în practică

Mecanismul e simplu, aproape banal. Semnezi un contract de finanțare. Primești termene. Intermediare și finale. Trebuie să avansezi cu proiectul, să demonstrezi progres, să cheltuiești etapizat. Dacă stai pe loc, banii se retrag. Simplu ca bună ziua.

În cazul Brașovului, între 2020 și 2024, multe proiecte nu au depășit stadiul de 5% implementare în patru ani întregi. Altele au rămas doar cu titlul – pompos, atrăgător, dar gol. Scripcaru vorbește despre proiecte fără niciun pas făcut înainte, fără nicio etapă derulată. Doar hârtie și intenții.

Unele proiecte POR, semnate în 2019, au fost finalizate din bugetul local pentru că altfel se pierdea totul. Altele au fost redepuse pe exercițiul financiar actual, ceea ce înseamnă că au blocat alocări pentru proiecte noi. Un fel de ping-pong financiar în care Brașovul a tot alergat după mingea pierdută.

Răspunsul: contracte în rafală și curse contra-cronometru

Scripcaru susține că în ultimul an a încercat să repare cât se poate. Să recupereze timpul, să găsească surse alternative, să prelungească termene cu ajutorul Agenției de Dezvoltare Regională Centru. Și, mă rog, cifrele pe care le prezintă arată altceva decât mandatul trecut.

1,07 miliarde lei prin Programul Regiunea Centru – contracte semnate sau în curs. Închiderea depozitului Timiș Triaj – 86 de milioane. Reabilitarea Pietonalului Valea Cetății – peste 40 de milioane. Restaurarea Bisericii Sfântul Nicolae – aproape 23 de milioane. Parcul de skateboard de la Pod Fârtec – peste 19 milioane. Curtea Bisericii Negre – 24 de milioane. Lista continuă.

Pe lângă PRC, Scripcaru vorbește despre noul spital de pneumoftiziologie – un proiect de aproape 578 de milioane lei, semnat în aprilie 2026. Modernizarea rețelei de termoficare din Florilor – peste 64 de milioane. Eficientizarea energetică a clădirilor ISU – 57 de milioane. Toate astea în ultimul an și jumătate.

Întrebările care rămân

Evident, orice discuție despre fonduri pierdute ridică întrebări. De ce nu s-a acționat la timp? Unde au fost blocajele concrete – în aparatul administrativ, în lipsă de expertiză, în schimbări de priorități? Scripcaru pune vina pe administrația trecută, dar detaliile tehnice ale eșecurilor rămân încă neclare.

Altă întrebare: cum se asigură că aceste noi contracte nu vor urma același drum? Un miliard semnat pe hârtie e impresionant, dar implementarea e partea grea. Termenele sunt strânse, cerințele europene sunt stricte, iar gradul de absorbție real se va vedea în anii următori.