Asociația Editorilor din România a ridicat recent un semnal de alarmă privind un proiect de ordonanță de urgență care amenință să introduceaă o nouă taxă pe cărți.
Editorii români spun NU unei taxe care ar afecta sute de mii de cititori
Asociația Editorilor din România a ridicat recent un semnal de alarmă privind un proiect de ordonanță de urgență care amenință să introduceaă o nouă taxă pe cărți. Potrivit editorilor, această măsură ar scoate din buzunarele cetățenilor români cel puțin 3 milioane de euro anual, beneficii care ar merge exclusiv către Uniunea Scriitorilor din România.
Inițiativa legislativă a fost pusă în dezbatere publică pe 17 aprilie la Ministerul Culturii, iar organizațiile de profil vorbesc despre o distorsionare a Legii nr. 35/1994, cea care reglementează timbrul cultural. Deși propunerea promite simplificarea legislației prin eliminarea unor taxe anacronice, în realitate extindeaza aplicabilitatea taxei la absolut toate categoriile de cărți, indiferent de origine, limbă sau chiar dacă sunt create cu ajutorul inteligenței artificiale.
O taxă care nu are precedent în comunitate
Ceea ce nemulțumește cel mai mult editorii este că această taxă ar atinge orice tip de carte - de la beletristică la albume de artă, de la publicații tipărite la audiobook-uri. Nici măcar cărțile în alte limbi nu ar fi exceptate de la această nouă povară financiară.
Liderul Uniunii Scriitorilor, Varujan Vosganian, nu este la prima încercare de a introduce o taxă de asemenea amploare. Tentativele similare din 2011-2012 și din 2014-2016 au eșuat atunci, după o rezistență masivă din partea comunității.
Istoria timbrului literar: o lege din alt timp
Timbrul literar, reinstituit în 1994, are rădăcini în Decretul din 1949, atunci când cultura scrisă era exclusiv în mâinile instituțiilor de stat. Era o măsură care avea sens în acea vreme. Însă după apariția Legii Dreptului de Autor din 1996, specialiștii consideră că această taxă a devenit complet redundantă și anacronică.
Editorii subliniază că scriitorii români au deja suficiente surse de venit și sprijin: drepturi de autor conform legii, pensii speciale cu supliment de 50%, indemnizații de merit și finanțări din fonduri publice. Uniunea Scriitorilor primește anual aproximativ un milion de euro doar pentru revistele sale și beneficiază de finanțări consistente de la autoritățile locale și centrale.
Propunerile editorilor: o soluție mai echitabilă
Asociația Editorilor din România propune eliminarea completă a timbrul literar din viitoarele forme ale legislației, similar cu modul în care alte taxe culturale au fost deja eliminate. Dacă Ministerul Culturii insistă să păstreze acest tip de taxă, editorii sugereaza cel puțin o reducere drastică a cuantumului - de la nivelul actual la doar 0,2% din valoarea unei cărți.
De asemenea, editorii solicită clarificări legislativei privind ce se consideră carte beletristică, plăți anuale în loc de lunare și pedepse mai rezonabile pentru întârzieri.
O dispută cu antecedente judecătorești
Conflictul nu este nou. Există patru decizii finale ale instanțelor din România care au stabilit că beneficiarul acestor taxe ar trebui să fie Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), nu Uniunea Scriitorilor. ARCCA a demonstrat că poate realiza proiecte de impact mai mare pentru cultura scrisă cu bugete mult mai mici. Editorii se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a acestor hotărâri judecătorești definitive.
Dezbaterea continuă la Ministerul Culturii, iar comunitatea cititorilor și profesioniștilor din industria editorială privesc cu atenție cum va evolua această situație care ar putea schimba fundamental accesul la cărți în România.
