Brașovul a demonstrat încă o dată că este un oraș de rang european. În timp ce muritorii de rând din Tractorul și Bartolomeu își testează impermeabilitatea încălțărilor în „piscinele” olimpice apărute peste noapte pe trecerile de pietoni, conducerea noastră vizionară a înțeles că adevărata bătălie cu zăpada nu se dă cu lopata în mână, ci cu acreditarea la gât. Simțind un dor mistuitor de fulgii de nea care par să-l ocolească strategic când e acasă, primarul George Scripcaru și-a luat inima în dinți (și diurna în buzunar) și a plecat glonț la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026. Oficial, omul a mers să „învețe” cum se organizează evenimente, probabil pentru că experiența de zeci de ani în administrație nu i-a explicat încă fenomenul paranormal prin care iarna vine, de obicei, în decembrie sau februarie. Dar stați, că nu a plecat singur! Ca să fie tacâmul complet și atmosfera de „băieți deștepți” asigurată, primarul l-a luat cu el și pe Dan Ghiță, viceprimarul responsabil cu buna dispoziție și, aparent, cu logistica de campanie pe schiuri. Surse din anturaj (sau poate doar imaginația noastră colectivă, hrănită de postările lor de pe Facebook) spun că cei doi n-au mers cu mâna goală. Ca să facă atmosferă pe pârtiile din Anterselva, Ghiță și-ar fi cărat după el celebra remorcă, dotată probabil cu boxe și entuziasm, transformând biatlonul italian într-o nuntă de cartier de lux, unde singura probă olimpică e „eschiva de la responsabilitate”. În acest timp, acasă, Brașovul s-a „înzăpezit” peste noapte. Adică a nins fix cât să blocheze traficul pe DN1 și să transforme trotuarele în patinoare naturale, unde bunicii noștri exersează, fără voie, proba de „sărituri cu obstacole peste bălți de sare și noroi”. Administrația locală a reacționat prompt: a lăsat utilajele să se odihnească (probabil sunt și ele în concediu de odihnă olimpic), în timp ce brașovenii „baltesc” papucii prin oraș, întrebându-se dacă nu cumva amestecul de zăpadă topită și praf e o nouă metodă terapeutică de tip „spa sub cerul liber”. Concluzia? Este mult mai ușor să privești zăpada de pe o terasă din Italia, discutând despre viitorul sportului în 2027, decât să te uiți la cum se îneacă brașoveanul de rând într-o groapă plină de lapoviță în 2026. Hai, curaj, brașoveni! Dacă vă udă zăpada la picioare, gândiți-vă că primarul vostru e la adăpost, analizând riguros calitatea fulgilor italieni. Cineva trebuie să facă și sacrificiul ăsta, nu?